Mihai Bârsan, preşedinte IAA România „Aproximativ 18% din locurile de muncă din România sunt influenţate de succesul publicităţii“

IAA România a organizat, pe 29 octombrie, în parteneriat cu Ziarul Financiar, prima ediţie a „Zilei Publicităţii“. Organizat sub sloganul „Publicitatea creşte România“, evenimentul s-a concentrat pe impactul publicităţii asupra diverselor domenii de interes, reunind oameni din mai multe sfere de activitate.

Despre influenţa industriei de publicitate asupra economiei naţionale, despre percepţia consumatorilor asupra publicităţii, dar şi despre piaţa de publicitate din Constanţa vorbeşte, într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului ZIUA de Constanţa, Mihai Bârsan, preşedintele IAA România.

 Cum v-a venit ideea organizării primei ediţii a Zilei Publicităţii?

 Este nevoie de un eveniment care să aducă în lumină contribuţia pozitivă a industriei de marketing şi comunicare în România. A pornit întâi de la ideea organizării unui studiu de impact al publicităţii în economie, care ar necesita o prezentare organizată, şi a evoluat în „Ziua Publicităţii“ pe măsură ce am realizat că impactul publicităţii merge dincolo de mediul de afaceri şi este bine să fie cunoscut de publicul larg.

 Sloganul sub care s-a derulat evenimentul este „Publicitatea creşte România“. Ce influenţă are industria de marketing şi publicitate asupra economiei naţionale? Cum se traduc efectele sale?

 Industria publicităţii are un impact de 100 de ori mai mare decât mărimea ei. 3% din populaţia de manageri din firmele româneşti, gestionând un buget total de 0,5 miliarde de euro, influenţează soarta unei treimi din PIB-ul României. Atât bugetul în sine, cât şi abilitatea managerilor care îl gestionează se traduc în impact asupra cererii de produse şi servicii pentru producători, pentru comerţ şi lanţurile de transport şi distribuţie. Direct şi indirect, aproximativ 18% din locurile de muncă din România sunt influenţate de succesul publicităţii.

 Ce percepţie au consumatorii asupra publicităţii? Reuşesc ei să conştientizeze rolul pe care aceasta îl are în economie?

 Consumatorii au o percepţie pozitivă despre publicitate (6 din 10 spun că are un impact pozitiv în viaţa lor personală şi profesională şi doar 3% spun că are un impact negativ, iar restul sunt nehotărâţi). Important este să menţinem această percepţie pozitivă, iar asta depinde de eforturile fiecărui om de publicitate, dar, într-o anumită măsură, şi de eforturile noastre, ca asociaţie, de a vorbi despre acest impact şi a identifica exemplele pozitive.

Pe lângă impactul în economia românească, trebuie spus că sectorul publicităţii şi, în subsidiar, al industriilor creative asociate, s-a poziţionat tot mai solid în ultimii ani, la nivel european şi chiar global, ca un pol de competitivitate pentru România. Iar acest lucru are avantajul, dacă este gestionat inteligent, de a poziţiona industria de publicitate ca un potenţial exportator de valoare adăugată, similar cu industria IT.

 Cât de mult contează publicitatea în încercarea de creştere a unei afaceri?

 Motorul principal de creştere a oricărei afaceri este, de fapt, inovaţia, crearea de produse cu o valoare adăugată cât mai mare. Însă fără publicitate, acestea nu ar mai avea rezultate, pentru că lumea nu ar avea de unde să afle de ele în timp util. Astfel că, împreună cu inovaţia, publicitatea are un rol într-adevăr esenţial. Nu este nimic nou, zicala „publicitatea e sufletul comerţului“ datează din perioada antebelică.

 Secolul XXI este considerat un secol al consumerismului accelerat. Sunt voci care susţin că oamenii cumpără mai mult decât consumă, de fapt. Credeţi că acest lucru este determinat şi de publicitate?

 Cu siguranţă că oamenii din economiile dezvoltate cumpără mai mult decât consumă, iar acest lucru este determinat în primul rând de creşterea nivelului de trai. Ei cumpără mai mult pentru că îşi permit mai mult decât să-şi satisfacă nevoile primare, îşi permit să îşi satisfacă şi dorinţele de mai bun, de mai mult. Desigur, şi publicitatea are un rol, dar să nu uităm că oamenii îşi permit să cumpere mai mult tocmai pentru că au consumat mai mult şi astfel s-au dezvoltat mai multe afaceri, mai multe locuri de muncă.

 Publicitatea şi mass-media se află într-o relaţie de dependenţă reciprocă. În ultimii ani însă, în presă, veniturile din publicitate au scăzut considerabil, fapt ce a determinat, printre altele, o scădere a tirajelor. Credeţi că există posibilitatea unei „resuscitări“ a publicităţii în presă?

 Presa aşa cum o ştim este pe cale de dispariţie, pentru că oamenii găsesc toate informaţiile de care au nevoie pe Internet. Nevoia de conţinut jurnalistic de calitate există şi rămâne foarte actuală, însă va mai dura o perioadă până când va apărea un nou model care să-l monetizeze prin publicitate.

 În ultimul timp, politicienii au pus accentul pe aşa-numitul brand de ţară. În unele cazuri însă, campaniile lor au devenit ţinta ironiilor, dovedindu-se un eşec. Ce aspecte ar trebui să aibă în vedere un politician, o instituţie, o companie atunci când intenţionează conturarea brandului de ţară?

Tocmai asta e problema, că brandul de ţară este prea politizat şi atunci nu poţi să ai o abordare consistentă. Ca să aibă succes, un brand nu se conduce democratic, ci adesea cu mână de fier (vezi Steve Jobs la Apple). Ori aşa ceva nu este posibil în politică. Este important să se definească foarte bine rolul instituţiilor statului în promovarea brandului de ţară şi, în acelaşi timp, să se creeze un cadru prin care românii să dezvolte acest brand în mod organic, fără intervenţia politicienilor.

 Ce ne puteţi spune despre piaţa de publicitate din Constanţa? Se înscrie în tiparul naţional sau este atipică?

 Este atipică datorită litoralului. Are o sezonalitate foarte mare, iar publicul se împarte în două segmente foarte diferite: constănţeni şi turişti.

 Ce avantaje are, pe piaţa de publicitate, un oraş de pe litoral, un oraş-port, comparativ cu alte oraşe din ţară?

 Turiştii.
 

sursa foto facebook.com