Nu este un simplu vânzător De vorbă cu o tânără absolventă, despre profesia de farmacist

După ce a absolvit Colegiul Național „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, Maria Magdalena Fudulea a studiat Farmacia la Universitatea „Ovidius“. Ca o descriere pe scurt a primilor ani de practică, ea ne prezintă provocările zilnice pe care le lansează pacienții și perfecționarea în profesia de farmacist.

Cum ai descrie anii studenției la Facultatea de Farmacie din cadrul Universității „Ovidius“?

La auzul acestei întrebări, m-am gândit imediat dacă mi-e dor de anii studenției și, sincer, în momentul acesta, pot să spun că nu mi-e dor deloc. Mă gândesc că, poate cu trecerea timpului, o să fiu mai nostalgică. Acum mă bucur că am scapăt de farmacologie, de chimie analitică, de microbiologie, de toate materiile care ne-au dat multă bătaie de cap tuturor. În schimb, au fost cinci ani frumoși, în care am învățat o grămadă de lucruri, am cunoscut oameni noi, cu care nu aveam nimic în comun, decât că, la final, după ce vom absolvi, vom fi mândri că suntem farmaciști.
Au fost cinci ani în care am învățat că este destul de grea munca de farmacist, că nu este nici pe departe comodă sau facilă cum poate părea privită din exterior și am descoperit că există preparate care se fac mai greu decât un cozonac, asta datorită orelor din laboratorul de tehnică.
Am avut profesori buni care ne-au învățat că în această profesie este nevoie de mult profesionalism și ne-au îndrumat frumos în începuturile acestei meserii.

Ce eveniment din copilărie sau adolescență te-a determinat să optezi pentru această profesie?

Sincer, habar nu aveam cu ce se mănâncă meseria de farmacist, doar că îmi plăcea chimia și tatăl meu a fost cel care m-a îndrumat și m-a influențat să lucrez în domeniul sănătății. Unii spun că îți trebuie vocație, alții spun că e interes, că se câștigă foarte bine, dar pot spune că mie a ajuns să îmi placă cu adevărat meseria asta doar după terminarea facultății, când am ajuns să lucrez în farmacie. Am descoperit atunci satisfacția pe care ți-o oferă un lucru bine făcut și sentimentul pe care îl trăiești când oferi ajutor unei persoane. Nu îți poți permite ca un pacient să vină la tine și tu să nu îi poți oferi o recomandare de încredere, bazată pe informare corectă și completă. Trebuie să îți placă să lucrezi cu oamenii, să găsești soluții la problemele pe care ți le expun pacienții.

Care sunt aspectele practice cu care facultatea nu poate să te familiarizeze și pe care le înveți direct în farmacie?

Din facultate cred că pleci cu baza, cu toată materia de care ai nevoie - cunoștințe tehnice, farmacologice, cunoștințe de farmacie clinică, boli și simptome, însă părerea mea este că te perfecționezi pe parcurs, înveți totul din farmacie, din situațiile în care ești pus și din experiența pe care o acumulezi.

Cum intenționezi să te perfecționezi și când poate un farmacist să se considere profesionist?

Farmacistul trebuie să fie mereu la curent cu toate noutățile care apar și să învețe tot timpul. Nu cred că există o rețetă ca să ajungi un farmacist profesionist, cred că ține de fiecare în parte cât de mult vrea să evolueze și cât de mult vrea să își aprofundeze cunoștințele. Oamenii vin în fața ta cu fel și fel de probleme și trebuie să știi să pui în practică tot ceea ce ai învățat și ce înveți zi de zi. Trebuie să fim buni consilieri pentru pacienți pentru că, de cele mai multe ori, ei preferă să vină în farmacie înainte să consulte un medic. Nu putem să ne prezentăm ca simpli vânzători, trebuie să dovedim că ceea ce recomandăm este exact ceea ce pacientul are nevoie, trebuie să oferim explicații pentru tratamentul ales și nu în ultimul rând să explicăm modul de administrare pe înțelesul acestora.