O poveste despre sunetul muzicii Denisa Lucan - „Îmi doresc să devin un artist complet. Scena este locul unde mă simt cel mai bine”

O fetiţă de doar 11 ani din Năvodari are publicul la picioare. După ce obţine Trofeul Steluţele Mării (2011), Premiul I la Festivalul „Mlădiţe dobrogene” (2012), Marele Trofeu „Portativul cu Steluţe” (2012), Premiul I la „Farmecul Muzicii” (2011), precum şi alte zeci de distincţii şi după numeroase apariţii în emisiuni radio şi TV, Denisa Lucan participă la concursul „Next star”, acolo unde talentul său este confirmat încă o dată. Micuţa stea spune despre ea că este ambiţioasă şi visătoare şi mărturiseşte că, ori de câte ori are ocazia, cântă. Şi o face cu o dăruire care nu cunoaşte margini.
Ce înseamnă însă muzica pentru un copil care vrea să îşi transforme pasiunea într-un mod de viaţă? Cât din acest proces este muncă şi cât este talent? Câte ore se cer dedicate muzicii? Cât de dispus este un copil la sacrificii pentru a face performanţă?

De unde vine această pasiune a ta pentru muzică? A fost insuflată de familie sau ai descoperit-o singură?

Pasiunea mea pentru muzică a început cu mulţi ani în urmă. Părinţii mei îmi cumpărau tot felul de CD-uri cu muzică pentru copii şi la toate serbările de la grădiniţă eu eram solista. Ascultam de două, trei ori prin casă cântecele de pe CD, iar a patra oară deja le cântam singură. Prima mea apariţie pe scenă a fost la grădiniţă, la prima serbare de Crăciun. Trebuie să recunosc că părinţii mei m-au încurajat să îmi urmez această pasiune. Îmi aduc aminte că toţi cei care mă vedeau pe scenă le spuneau părinţilor mei “copilul acesta e făcut pentru scenă”.

Ce artişti ascultai atunci când erai mai mică? Ce modele ai în acest domeniu?

Când eram mai mică ascultam Elena Gheorghe, Andra, Laurenţiu Duţă, Voltaj, Mihai Trăistariu şi mulţi alţii. Modelele mele în acest domeniu sunt Whitney Houston, Mariah Carey, Lara Fabian, Celine Dion, Andra, Loreen, dar şi am şi altele.

Câte ore dedici muzicii într-o zi?

Într-o zi dedic studiului muzical aproximativ două ore. Atunci când am timp, cânt cu drag şi la pian. Trebuie însă să recunosc faptul că eu cânt mai tot timpul, deci nu pot spune că mă dedic muzicii doar în cele două ore, fiindcă muzica este un domeniu care cere mereu exerciţiu. Sunt multe situaţii în care, atunci când îmi place o piesă, încerc, după ce o studiez o vreme, să o cânt singură, inclusiv la pian.


Vorbeşte-ne puţin despre profesorii tăi, despre cei care te îndrumă în muzică.

După cum am spus mai devreme, sunt un copil autodidact, îmi place să lucrez singură, dar asta nu înseamnă că nu am nevoie de un profesor şi, de aceea, pentru verificări merg la Bucureşti, la profesorul de la emisiunea-concurs Next Star, Lucian Darie, căruia îi mulţumesc pentru sfaturi şi îndrumare.
Îmi amintesc că încă de la grădiniţă a existat un om care a crezut în talentul meu şi mi-a prevăzut că voi ajunge o mare artistă. Este vorba de doamna educatoare Eugenia Cotoran, pe care o întâlnesc şi acum. Dumneaei este mândră de realizările mele, însă şi eu îi sunt recunoscătoare pentru că a crezut în şansa mea.

Care dintre premiile pe care le-ai obţinut este cel mai aproape de sufletul tău?

Premiul cel mai important pentru mine este „Voluntarul junior” al anului 2011, premiu care mi-a fost înmânat de doamna Carmen Lungu, directorul Crucea Roşie Constanţa. Asta în ceea ce priveşte implicarea mea în voluntariat. Cât despre muzică, aici aş vrea să amintesc prezenţa mea pe scena Next Star, în finala de popularitate, dar şi în ediţia de Crăciun, ce urmează să aibă loc. Faptul că sunt unul dintre micii artişti implicaţi în această emisiune-concurs valorează pentru mine mai mult decât un premiu şi asta pentru că ştiu că nu toţi copiii au ocazia să ajungă acolo unde îi vede şi îi aude o ţară întreagă. A fost o şansă pentru mine pentru a mă face mai cunoscută publicului la nivel naţional, căci pe plan local oamenii mă ştiau deja.


Dar asta nu înseamnă că celelalte trofee şi premii înseamnă mai puţin pentru mine, pentru că toate îmi sunt dragi, în egală măsură. Am obţinut, în 2011, Trofeul Steluţele Mării, primul meu trofeu, Trofeul Maritimo Shopping Center la concursul de karaoke din 2012 (unde am concurat alături de copii şi de tineri foarte talentaţi care, ulterior, au ajuns la Vocea României). Anul trecut am obţinut două trofee la Music for Kids, la Iaşi: trofeul pe grupă şi trofeul Juriului copiilor. Tot în 2012, am câştigat Marele Trofeu la Festivalul “Portativul cu steluţe” de la Piteşti. Acestea nu sunt însă toate, am premii şi în muzică populară, şi în muzica uşoară.

Ce competiţie ţi-a ridicat cele mai mari probleme, când anume ai avut cele mai multe emoţii?

Cele mai multe emoţii le-am avut la Next Star, unde am conştientizat că mă vede o lume întreagă şi că prestaţia mea pe scenă trebuie să fie impecabilă. Emoţiile au fost însă constructive şi au avut, cu siguranţă, rolul lor în evoluţia mea pe scenă. Ce pot să mai spun aici este că m-a mirat apariţia pe scenă, alături de mine, a trupei 1st Class, dansatorii lui Connect-R. A fost pentru prima dată când am cântat cu o trupă în spate, şi nu orice trupă.

Care sunt artiştii alături de care ţi-ar plăcea să evoluezi pe o scenă?

Dacă mă refer la cei din România, aceştia ar fi Mihai Trăistariu, Andra, Vunk, Lora, Connect-R, Ştefan Stan, Marius Moga, Loredana. Dacă însă mă refer la artiştii internaţionali, aici vreau să îi menţionez pe Celine Dion, Sia, Lara Fabian, Mariah Carey, Tina Turner, Loreen, James Arthur, Bruno Mars, Beyonce.

Care este acum, la 11 ani, visul tău? Ce-ţi doreşti să devii?

Îmi doresc să devin un artist complet, asta însemnând, după părerea mea, să am propriul repertoriu, să am o trupă de dansatori în spate, să am band, propria casă de discuri, un impresar bun, să ajung la radio, să am concerte în toată lumea.

Există lucruri la care ai renunţat de dragul muzicii? Vreo aniversare pe care ai ratat-o? Vreo întâlnire cu prietenii tăi?

Pentru muzică, am renunţat la micile plăceri ale copilăriei, am ratat câteva aniversări ale prietenilor, dar consider că sunt lucruri mărunte peste care pot să trec cu uşurinţă. Dar bineînţeles şi cu înţelegerea celor care îmi sunt alături şi care mă susţin.

Muzica cere uneori, ca orice domeniu, de altfel, în care se vrea performanţă, şi sacrificii. Eşti dispusă să le faci? De ce?

Sunt dispusă să fac unele sacrificii, dar numai pentru că sunt decisă să fac performanţă. La acest moment, muzica este o pasiune pentru mine, dar vreau ca această pasiune să devină o carieră. Scena este locul unde mă simt cel mai bine, indiferent de situaţie.

Dincolo de muzică, ce alte pasiuni ai?

Îmi place mult design-ul vestimentar, dar îmi plac şi desenul şi teatrul, dansul, călătoriile şi sportul, indiferent de natura lui. Am început recent nişte cursuri de dans, pe care le urmez alături de trupa 1st Class a lui Connect-R. Am ajuns să fac aceste cursuri datorită lui Connect-R, care mi-a oferit un abonament gratuit timp de un an de zile şi îi mulţumesc pentru şansă.

Ştiu că eşti voluntar Crucea Roşie. Când ai decis să te implici în acţiuni umanitare şi de ce?

Totul a început în 2010, atunci când am fost invitată să cânt la Gala voluntarului. Pe parcurs, a urmat implicarea mea în acţiunile Crucii Roşii, la care am fost solicitată. Uneori, am avut propriile mele iniţiative de voluntariat, pentru că îmi doresc foarte mult să ajut cât mai mulţi oameni. Sunt multe persoane care au nevoie de ajutorul nostru, al tuturor. Mi-aş dori ca lumea să se implice mai mult în acţiuni caritabile.