"Teatrul romanesc a reprezentat intotdeauna cea mai spectaculoasa imagine simbolica pentru Romania"

Interviu cu presedintele Uniunii Nationale a Institutiilor Teatrale din Romania, Ion Caramitru

UNITER s-a infiintat in anul 1990, in luna februarie si a fost o reactie spontana a societatii teatrale, care, pusa in fata unui fapt implinit, Revolutia Romana, s-a gandit sa-si salveze identitatea, viitorul si creativitatea. Despre principiile infiintarii acestei organizatii profesionale precum si despre cum se poate ca in acest an 2004 sa se apere interesele oamenilor de teatru de diferite profesiuni, ne-a vorbit chiar presedintele acestei institutii, actorul si omul politic Ion Caramitru.Reporter: Cum a fost viata UNITER inainte de evenimentele din decembrie 1989?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: Este cunoscut faptul ca sistemul cultural romanesc era organizat inainte de 1989 dupa cel sovietic. Pe acea vreme erau trei uniuni de creatie sau de creatori. Respectiv Uniunea Scriitorilor, Compozitorilor si cea a Artistilor Plastici. Ele functionau exact pe tipicul organismelor de acest gen din Uniunea Sovietica. Aveau organizatii de partid proprii, faceau alegeri de partid, iar presedintele Uniunii era de regula si secretarul Partidului Comunist al Uniunii. Pe de alta parte, functionau pe sistemul fondului comun - fondul literar, fondul plastic sau fondul compozitorilor in care membrii faceau imprumuturi si mai apoi din operele pe care le creau se recuperau banii imprumutati. De foarte multe ori, unii nu mai scriau nimic sau nu mai compuneau si luau bani de la acest fond si nu mai returnau si ramaneau un fel de sclavi permanenti ai sistemului. Asta a facut ca, la un moment dat, in perioada cea mai dura de dictatura, la nivelul Uniunii Scriitorilor se sa miste ceva in interior. In cazul artistilor interpreti cum eram noi actorii, regizorii, scenografii si cantaretii de opera, nu aveam Uniuni de creatori deoarece nu functiona legea dreptului de autor care sa acorde si interpretilor titulatura de posesor de drept de autor, chiar conex cum este acum in lege. Atunci exista o asociatie numita Asociatia Oamenilor din Teatrele Dramatice si Muzicale cu un sistem asociativ care mai avea cate o miscare profesionala si dadea premii prin sectia de critica. Acest lucru, banal la prima vedere, ne-a tinut departe de ceea ce insemna adevarata lume a artei, deoarece noi functionam in nomenclatorul de profesiuni doar ca prestatori de servicii artistice. Dupa anul 1977, Ceausescu a decazut munca in institutiile de cultura la nivelul functionarilor marunti. La un moment dat, artistii erau incadrati la grupa I de munca. Asta a tinut pana in 1977, cand am fost trecuti la grupa a II-a care ne oferea oarece avantaje la pensie cu diverse bonificatii si bineinteles o pensie pe o grila mai avantajoasa. Totusi, in 1977 a fost anulat si acest mic privilegiu si am revenit la statutul de care vorbeam. Dar se stie ca prestatorii de servicii sunt si frizerii, coafezele si multi altii. Noi stiam ca in lume exista un drept de autor la care au acces si artistii interpreti, dat fiind ca "Hamlet" jucat de Lawrence Olivier este altul jucat de catre un actor roman, de exemplu. In consecinta, acesta dintai are un drept asupra creatiei lui, asa cum si Pavarotti canta intr-un fel, iar ceilalti altfel, desi este vorba despre aceeasi partitura.Reporter: Si totusi in acesti ani, care a fost parcursul UNITER?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: In februarie 1990 se infiinteaza Uniunea Oamenilor de Teatru cu numele Uniunea Teatrala din Romania, un titlu care a fost amplu dezbatut in Parlamentul provizoriu de la acea vreme. Poate nu a fost cel mai fericit nume, dar asa s-a negociat in plenul CPUN. Acest organism a preluat, inainte de a fi aparut legea dreptului de autor in Romania, principiile occidentale ale existentei artistilor-interpreti. In anul 1996, lucrand nemijlocit si noi la legea dreptului de autor, am reusit o mare performanta. Astfel, in acel an, inainte chiar de schimbarea guvernului si pe niste presiuni foarte puternice facute de Uniunile de creatori si societatea civila, s-a votat si am obtinut un drept de proprietate garantat asupra actului cultural. Desi in Constitutie proprietatea privata nu aparea a fi garantata de stat, ci doar ocrotita, cum a aparut in anul 2003, noi am reusit totusi la acea vreme pe o lege simpla, garantia proprietatii intelectuale. Acolo scrie ca dreptul de proprietate asupra operei artistice este garantat de catre stat. Legea se numeste a dreptului de autor si a drepturilor conexe in care intra absolut toti interpretii care devin purtatori de drepturi. Cu alte cuvinte, suntem considerati artisti creatori si nu prestatori de servicii artistice.Reporter: Ce sta de fapt la baza infiintarii acestei Uniuni?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: La originea existentei UNITER sta un simplu principiu de baza. Evolutia Uniunii Teatrale a oamenilor de teatru din Romania a tinut cont, logic si spontan, de sincopele sociale si politice ale tranzitiei. Fara ca sa aiba o structura voit sindicala a prevazut in statutul sau si o componenta sociala bine configurata. UNITER s-a infiintat prin desfiintarea ATM de care am vorbit care la randul lui s-a rupt pentru ca cei care erau muzicieni si critici muzicali nu au dorit sa stea alaturi de oamenii de teatru, astfel incat noi am devenit o uniune strict a oamenilor teatru. Este de altfel unica si a devenit o institutie de interes public de patru ani prin decizia Guvernului si este partenera a tuturor institutiilor de gen din Europa. Suntem membri si in multe cazuri suntem in staff-ul organizatiilor neguvernamentale europene care s-au constituit intr-un forum care este patronat de Consiliul Europei prin Departamentul Cultura, Sport si Educatie. Am colaborat foarte strans mai ales pe probleme de drepturi cu Asociatia Europeana a artistilor. La aceasta data avem proiecte de nivel national si international, iar cele autohtone sunt strict legate de productia romaneasca de teatru. Avem, de exemplu, de 12 ani concursul pentru desemnarea celei mai bune piese de teatru care este premiata in cadrul unei gale anuale sustinuta de Fundatia "Principesa Margareta". Mai suntem purtatori de drepturi pentru timbrul teatral care este o taxa de 5% asupra biletului de teatru care ajunge, pe baza unei legi, in fondurile noastre si poate fi folosita pentru derularea unor proiecte de creatie, dar si pentru sprijin social. Suntem international recunoscuti si ori de cate ori are loc vreo sesiune in Europa pe problemele Constitutiei europene, sau pe probleme privind finantarea culturii in Europa, suntem reprezentati. Mai este vorba si de programul "Culture 2000" care este un program ambitios al Uniunii Europene derulat prin Fonduri Phare. Gala UNITER vine si apreciaza stagiunea care s-a terminat premiind pe cei mai buni dintre noi la un moment dat ca si pe cei care sunt de o viata in slujba teatrului. Scopul cel mai important al acestei gale este intretinerea interesului fata de fenomen.Reporter: Cine a fost cu ideea infiintarii acestui prestigios organism?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: Fara falsa modestie eu am avut ideea infiintarii UNITER. In februarie 1990, s-a petrecut acest lucru cand am fost ales presedinte si de atunci o data la patru ani nu scap de aceasta corvoada placuta. Este foarte complicata aceasta postura in care ma aflu, deoarece neavand subventii, existenta unei institutii atat de complexe devine foarte problematica. Salariile, intretinerea sediului si tot ce inseamna cheltuieli curente nu le putem deduce din proiectele finantate de ministerul de resort, Uniunea Europeana sau de sponsori. Nimeni nu acorda sponsorizare pentru salarii sau pentru asigurarea consumabilelor. Toate aceste lucruri le suportam din activitati proprii care pot insemna inchirieri ale salilor pe care le avem, activitati de impresariere din care deducem un procent sau prin productiile pe care le avem si cu chiu cu vai reusim sa asiguram toate aceste aspecte financiare. UNITER are o vizibilitate de care ne-am ocupat foarte serios tinand cont de faptul ca teatrul romanesc a reprezentat si inainte de 1989 una dintre cele mai spectaculoase imagini pentru Romania. Teatrul romanesc este unul apreciat peste tot. De exemplu, in perioada anilor 1990-1995, UNITER a fost la baza a aproximativ 80% din cele 600 de turnee internationale. Am ajuns pana in Noua Zeelanda, Australia si Japonia, Coreea, America. Sunt destui regizori romani de calibru care lucreaza si in strainatate. Exista un interes fata de spectacolul romanesc si regia romaneasca, iar lucrurile au inceput de multa vreme cu Andrei Serban si au continuat cu nume mai putin celebre, dar care au timp sa se lanseze in forta. Si eu am lucrat si opera, si teatru, si in Marea Britanie, si in Japonia. Toate aceste colaborari si intreprinderi trec pe la UNITER mai mult sau mai putin ciclic. Noi i-am adus in tara pe directorii marilor festivaluri din lume, personalitati de prim rang, directori de teatre importante si in fiecare an cand este Festivalul national de teatru avem o lista de invitati care vin si dau greutate actiunilor noastre. Ajutam intr-un fel sau altul toate festivalurile din tara, unele au ajuns la performante uriase cum este cel de la Sibiu si cred ca de la noi au plecat dupa ce au lucrat mai putin sau mai mult timp, figuri importante in teatrul european si in structurile de care vorbeam. Corina Suteu, de exemplu, care a fost director executiv al UNITER, a ajuns sa fie multi ani invitata de Franta si mai apoi sa fie desemnata director executiv al unui program european de management cultural care a reusit sa aiba opt promotii. Este vorba, de fapt, de un masterat intretinut de guvernul francez impreuna cu cel olandez si cu sprijin german.Reporter: A incomodat intr-un fel sau altul UNITER institutiile statului?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: Noi am fost incomozi in aceasta perioada din mai multe puncte de vedere. In primul rand, din cauza mea, pentru ca eu am fost un dizident atroce al sistemului neo-comunist din Romania. Pe de alta parte, din pricina strambelor si incercarilor de a tine pe loc Uniunea, acestia ne-au facut pana la urma servicii. Pana la Revolutie, nu exista nici un fel de organism profesional autonom, care sa nu fie cenzurat sau urmarit indeaproape. Principiile infiintarii acestei organizatii profesionale au fost libertatea de expresie, de creatie, de asociere, dreptul la autonomie, o voce libera in concertul cultural national si international, o deschidere lipsita de complexe fata de cultura mondiala si, fara doar si poate, apararea intereselor oamenilor de teatru de diferite profesiuni. In urma cu vreo doi ani, Ministerul Culturii si Cultelor a incercat un festival asemanator cu al nostru si, in loc sa ne concureze, ne-a facut publicitate. Exista si in acest moment o rezistenta la autonomia Uniunii care s-ar dori a fi inabusita de catre unii "prieteni" ai nostri.Reporter: Cu ce ajuta UNITER tinerii artisti?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: Putem da burse si putem face relatii prin care tinerii sa plece la stagii in strainatate. Suntem de multe ori la reciprocitate gata sa aducem din strainatate personalitati care sa faca ateliere de creatie. Suntem intr-o foarte buna circulatie de valori intre noi si lume.Reporter: Avand in vedere criza prin care trece teatrul constantean, UNITER poate interveni in vreun fel?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: Din punct de vedere administrativ noi nu putem ajuta teatrul constantean in nici un fel. Aici lucrurile sunt foarte bine stabilite. UNITER este un organism de indivizi si inchegat practic pe baza legii asocierii unor persoane cu meserii adiacente teatrului, respectiv regizori, scenografi, actori si critici pot face parte din uniunea noastra prin cerere individuala. Noi nu putem administra institutii, ci energii creatoare individuale si evident aparand drepturile lor, nu neaparat in plan sindical, ci in planul drepturilor de autor de care am mai vorbit. De multe ori suntem solicitati pentru a face parte din comisii de examen pentru manageri sau desemnarea unor directori noi de teatre. Acest lucru nu se petrece peste tot, desi logic asa ar fi, deoarece UNITER are toate sistemele de management cultural in structura si in portofoliu si stie prima ce nevoi sunt in teatrul romanesc. Sistemul nostru este insa asemanator cu cel dinainte de 1989, iar teatrele sunt subventionate toate si nu exista decat rareori o incercare de a intretine teatrul privat. Acesta se zbate in neputinta si nici autoritatile centrale, nici cele locale nu le ajuta. In asteptarea unei reforme pe care am sperat sa o fac si eu, dar pe care am inghetat-o, mi se pare inutil sa incercam o reforma si sa modificam sistemul total si sa trecem de la sistemul subventionat de stat la cel concurential privat cum este in Occident. Aceasta schimbare ar aduce costuri suplimentare si in plan social, si material. In asteptarea unor vremuri mai bune, cand economia romaneasca va fi atat de dezvoltata si standardul de viata al familiei va fi atat de ridicat incat sa poata merge doi membri ai familiei pe saptamana la teatru, nu are rost sa umblam la aceste institutii care si asa sunt fragile si sunt in pericol. Arta este competitiva si aici trebuie sa functioneze legile ca si in sport. Cine este bun si alearga bine acela este campion si primeste si cei mai multi bani.Reporter: UNITER are reprezentanta si la nivelul judetului Constanta?Ion Caramitru: Intotdeauna am avut filiala aici la Constanta cu actori de la Liric si de la Papusi. Avem reprezentanti ai UNITER in toate capitalele in judet. Alegerile sunt o data la patru ani si avem un Senat care in proportie de 45% din cei 21 de membri sunt din provincie, lucru care ar putea fi imbunatatit peste doi ani. In acest moment, cred ca Senatul Uniunii este bine reprezentat.Reporter: Pe o scara de unu la zece, ce loc i-ati acorda teatrului de la malul marii?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: Pe o scara valorica, teatrul constantean se afla undeva pe un loc inferior. Cu toate acestea, stiu ca sunt si unele conditii obiective care au dus la aceasta situatie. Dat fiind ca teatrul constantean trebuie ca timp de trei luni din timpul unui an sa acopere si nevoile turismului prin spectacole de divertisment, calitatea repertoriala scade. In consecinta, de aici pleaca totul si aici ma gandesc la calitatea repertoriului, animatorului si regizorului de teatru si calitatea trupei. Am lucrat la Constanta cu multi ani in urma cand am montat in anii 1980 la teatrul Liric "My Fair Lady". Cred ca ceea ce s-a petrecut acum la nivelul teatrelor constantene este total aiuritor. Acum cand, in plina campanie electorala, chiar si guvernantii de azi vorbesc despre o descentralizare si mai apoi si ministerul de resort a incercat o descentralizare a teatrelor nationale care sunt sase in toata tara, la Constanta se petrece ceva in discordanta cu ceea ce se doreste. Se vrea centralizarea unor institutii care n-ar trebui sa fie sub aceeasi palarie. Toate acestea se petrec sub scuza unei administratii mai ieftine. Institutia de arta trebuie sa fie autonoma si administratia trebuie sa fie orientata catre interesul direct al specificului acelei institutii. Dupa parerea mea, este o lovitura a administratiei locale si a partidului de guvernamant care vrea sa controleze in esenta si aceste institutii. In situatia de la Constanta, UNITER nu poate interveni decat cu proteste pentru ca nu are instrumente de influentare a hotararilor consilierilor locali care au autonomia lor.Reporter: Care sunt proiectele imediate ale UNITER?Ion Caramitru, presedinte al UNITER: UNITER a avut succese notabile in apropierea teatrului romanesc de cel european si universal, in promovarea valorilor culturii romanesti in domeniul teatrului, in apropierea de structurile europene, Consiliul Europei, Comunitatea Europeana si UNESCO, dar a depasit si granitele continentului, reprezentand teatrul romanesc aproape in toata lumea. In viitorul apropiat, dar si pe termen lung, UNITER actioneaza pentru gasirea de forme noi in expresia teatrala, pentru dezvoltarea legaturilor profesionale facute pana acum si gasirea altora pentru a raspunde contextului social-economic actual. UNITER, prin datele pe care le detine si le pune in circulatie, este o sursa majora de informare specializata; strategia sa, dinamica si variata, imprima organizatiei un caracter de centru de reprezentare nationala a teatrului romanesc.