ZIUA LIVE. Ce spune judecătorul Adrian Ionescu despre reclama negativă din mediul online

• Magistratul Adrian Ionescu, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații cu Presa din cadrul Judecătoriei Mangalia, a fost invitatul emisiunii ZIUA LIVE de miercuri, 7 iulie 2021, de la ora 14.00.
• În cadrul interviului, judecătorul a explicat, de la bun început că „Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că toate postările pe rețelele de socialziare sunt considerate ca fiind făcute în spațiul public“.
• „Toate probleme legate pe postările pe rețelele de socializare, se intepretează, în principiu, de la caz la caz. Evident, în funcție de natura postării, cât de publică fost ea, dacă s-a adresat unui public larg, sau unui grup restrâns“, a menționat magistratul în cadrul emisiunii.
• „Trebuie analizat și dacă reclamantul chiar face dovada că ceea ce a fost postat despre el chiar este neadevărat. În măsura în care se dovedește că fapta care a generat postarea este adevărat, atunci este foarte greu pentru reclamant să facă dovada că un fapt adevărat i-a produs lui prejudicii“, a mai precizat judecătorul.

Societatea tehnologică în care trăim ne îndeamnă să ne „trăim“ viața inclusiv în mediul online, împărtășind cu pritenii de pe rețelele de socializare virtuală totul, de la micile bucurii ale vieții și până la nemulțumirile de tot felul.
 
Nemulțumirile sau frustrările de tot felul sunt trăite intens în mediul online, astfel că o vizită nereușită la medic, o vânzătoare nu prea amabilă, un agent bancar ce se răstește la clienți – toate acestea se pot transforma în subiectul unei postări care, în anumite cazuri, pot reprezenta o reclamă negativă în mediul online.
 
Magistratul Adrian Ionescu, judecător delegat la Biroul de Informare și Relații cu Presa din cadrul Judecătoriei Mangalia, a fost invitatul emisiunii ZIUA LIVE de miercuri, 7 iulie 2021, de la ora 14.00.
 
În cadrul interviului, judecătorul a explicat, de la bun început că „Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că toate postările pe rețelele de socialziare sunt considerate ca fiind făcute în spațiul public“.
 

Oricine poate chema în judecată pe oricine, pentru orice

 
Cu alte cuvinte, în momentul în care decidem să postăm ceva pe rețelele de socializare virtuală, trebuie să ținem cont de faptul că aceasta reprezintă o manifestare în spațiul public, în care autoritățile statului au dreptul să intervină.
 
Totuși, judecătorul a atras atenția asupra faptului că rețelele de socializare oferă diferite opțiuni de confidențialitate sau de restrângere a caracterului public al acestor postări.
 
„Toate probleme legate pe postările pe rețelele de socializare, se intepretează, în principiu, de la caz la caz. Evident, în funcție de natura postării, cât de publică fost ea, dacă s-a adresat unui public larg, sau unui grup restrâns“, a menționat magistratul în cadrul emisiunii.
 
„Depinde de viralitatea postării: o postare pe rețelele de socializare chiar scurtă, poate avea un efect foarte intens, și mă refer la Twitter (care poate în România nu este atât de folosit). Fiecare caz în parte trebuie analizat în funcție de natura postării și de probele de la dosar“, a spus judecătorul.

 
De asemenea, pe parcursul emisiunii, acesta a subliniat faptul că, în România, accesul liber la justiție nu poate fi îngrădit, fiind un principiu de drept fundamental.
 
Cu alte cuvinte, oricine poate chema în judecată pe oricine, pentru orice.
 
Judecătorul a mai explicat că, în cazurile care privesc un sfat cerut pe rețelele de socializare, sau o experiență în legătură cu un anumit serviciu, împărtășită de un utilizator, de regulă, se pun în balanță interesul personal al fiecărei persoane cu cel general.
 
„Libertatea de exprimare este un principiu consacrat inclusiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta se termină însă atunci când postarea, comentariul sau fapta, să spunem așa, chiar produce un prejudiciu pe care cel casre îl suportă îl consideră suficient de important – practic, i se încalcă lui libertatea și dreptul la imagine. Practic, se pun în balanță interesul personal al fiecărei persoane cu cel general. CEDO analizează mereu, și în spețele cu jurnaliști, și cu persoane publice și cu persoane particulare – care este interesul societății, în principal? Să protejăm imaginea unei persoane, dar ascunzând anumite lucruri care ar putea oferi mai multe informații și transparență și ar putea preveni producerea unor fapte similare, sau interesul să spunem social, general, de a ști?“, a explicat magistratul din cadrul Judecătoriei Mangalia.
 

Foarte important, judecătorul a subliniat că reclamantul – persoana care se simte lezată de postarea din mediul online – trebuie să indice în cererea adresată instanței identitatea persoanei pe care o acționează în instanță – pârâtul, sau orice alte elemente ce pot conduce la identificarea acesteia.
 
„Trebuie analizat și dacă reclamantul chiar face dovada că ceea ce a fost postat despre el chiar este neadevărat. În măsura în care se dovedește că fapta care a generat postarea este adevărat, atunci este foarte greu pentru reclamant să facă dovada că un fapt adevărat i-a produs lui prejudicii“, a mai precizat judecătorul.
 
Întreaga emisiune poate fi vizionată aici:

 

 
 

Citește și:

ZIUA LIVE. Cum afectează Regulamentul de Protecție a Datelor anchetele penale