ZIUA LIVE. Cristian Cealera, despre istoria milenară a Dobrogei și secretele arheologiei

 

• Anul acesta, cu prilejul împlinirii a 143 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mama, ZIUA de Constanța a inițiat și susținut proiectul Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
• Proiectul include actualizarea și stucturarea informațiilor despre cetățile dobrogene și are ca scop conectarea generației Millennials cu patrimoniul arheologic al Dobrogei.
• ZIUA de Constanța pregătește volumul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“, având la bază informații istorice actualizate.

Vineri, 29 octombrie, de la ora 11.00, Cristian Cealera, reprezentant al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a fost în platoul ZIUA LIVE și ne-a povestit despre experiența sa alături de generația Millennials, dar și despre cartea pe care o coordonează.
 

„A fost o experiență foarte interesantă. Bineînțeles că mai fusesem la cetăți, dar niciodată însoțit de un grup de tineri atât de efervescenți și doritori să cunoască aceste situri.
În trecut am avut parte de numeroase grupuri de turiști, însă de data aceasta a fost și este altceva pentru că vorbim totuși de un proiect curajos, inedit, un proiect în care MINAC, dar și celelalte instuții de profil din țară (ICEM Tulcea și Institutul de arheologie „Vasile Pârvan“ din București) au fost dornice să participe și să contribuie.

Instituțiile muzeale au rolul de a oferi informații extrem de prețioase despre patrimoniul cultural istoric publicului larg. Prin intermediul acestui proiect nu vrem să facem altceva decât să oferim informații noi și să arătăm dobrogenilor, românilor cât de frumoasă este istoria Dobrogei și ce lucruri minunate se află aici.

Până la urmă, aceasta este ținta și cred că rezultatul va fi unul deosebit. Sunt convins că în anii ce vor veni tot mai mulți tineri vor merge să viziteze fiecare din aceste locuri absolut minunate. “

 
Siturile arheologice prind viață atunci când ai un specialist lângă tine care „îți vinde povestea“. Altfel, pentru un simplu turist, pietrele pot rămâne niște simple pietre, deși ascund în spate începutul istoric al neamului românesc. Dobrogea are o poveste aparte, în comparație cu restul țării. Motiv pentru care nu vei găsi în alte colțuri ale României ceva asemănător cu ceea ce descoperi la o scurtă, sau lungă, plimbare prin județele Constanța și Tulcea.
 

„În momentul în care vine un arheolog care lucrează acolo de 20-30 de ani și îți spune ce e cu piatra aceea parcă reușești cu ochii minții să-ți imaginezi zidurile care se ridicau în urmă cu două milenii sau chiar mai bine.“

 

„Cetatea sufletului meu este Tropaeum Traiani“

„La mine, punctul slab se numește Tropaeum Traiani pentru că în ultimii patru ani, din fericire pentru mine, am reușit să lucrez pe acest șantier sub conducerea domnului doctor arheolog Gabriel Talmațchi și mi-a pătruns la suflet.

Îmi place tot ceea ce înseamnă Adamclisi, începând de la monument, cetate și muzeu și acolo mă simt cel mai bine.

Bineînțeles că toate cetățile Dobrogei au ceva deosebit. “

 

Tinerii pasionați de istorie care doresc să meargă către profesia de arheolog trebuie să aibă în vedere o serie de lucruri care, s-ar putea dovedi a fi obstacole dacă pasiunea nu este suficient de mare. Cazarea este modestă, munca este grea, însă colectivul de pe situri devine a doua familie.
 

„Arheologia este o activitate de cercetare, este o muncă grea. Lumea nu știe ce înseamnă să stai în șanț, cum spunem noi, când la nivelul solului sunt vreo 30 de grade, iar în interior 35-40 de grade, să lucrezi cu migală, să cercetezi absolut orice detaliu, care aparent pare minor dar care poate face diferența.

În momentul în care găsesc o bucată de ceramică jos, într-un colț, plină de praf, o spală și reușesc să-ți ofere o poveste chiar și din acel fragment de ceramică.

Sunt tineri de 18, 19 ani la Facultatea de Istorie care sunt obișnuiți cu confortul urban, cu toate acestea au acceptat să vină pe aceste șantire și să muncească cot la cot cu muncitorii și arheologii reputați pentru că își dau seama că fac ceva care contează.

Asta este menirea noastră: să lăsăm ceva în urmă și să fie de calitate.“

 
Vorbind despre informația actualizată și structurată a cetăților pe care le-am vizitat, toată această muncă se concretizează și într-un volum pe care Cristian Cealera îl coordonează.

 

„Această carte este o bogăție de informații, este un demers dificil. În această lucrare vor fi evidențiate generațiile care au cercetat aceste situri, nu mă refer doar la colective din secolul XXI, dar și la pionieri. Vom prezenta pe scurt, biografii ale unor oameni care au muncit foarte mult, unii mai cunoscuții, alții mai puțin cunoscuți.

Rolul meu de coordonator este acela de a nivela informația, de a o curăți un pic pentru că ea trebuie prezentată într-un limbaj accesibil, asta nu înseamnă că limbajul specialistului nu e accesibil, dar există tendința de a fi folosiți foarte mulți termini tehnici pentru că aceasta este realitatea.

Îmi doresc ca această carte să iasă un produs de calitate care să fie apreciat de toate părțile. Este o carte a noastră, a Dobrogei, a specialiștilor și a publicului larg.“

 
Cartea „Dobrogea 143 – De la grecii din Milet la generația Millennials“ este în curs de finalizare. Ea va putea fi lecturată în curând accesând Biblioteca Digitală ZIUA de Costanța.



 
Citește și:

#sărbătoreștedobrogea143