ZIUA LIVE. Fragilitatea vieții culturale, combătută cu o strategie pentru următorii zece ani. Constanța candidează la un titlu UNESCO, dar alocă 2% pentru cultură!

• Într-un barometru realizat în 2016 municipiul Constanța ocupa poziția 35 din 46 de UAT-uri, în ceea ce privește vitalitatea culturală
• Strategia culturală se află în punctul de colectare a unor date, care pornesc de la infrastructură, potențial, patrimoniu, operatori culturali activi, opinia consumatorilor, crearea de produs de cultură
• Tot în această perioadă se formează și echipa de lucru care va lucra la elaborarea strategiei iar undeva la sfârșitul lunii martie, echipa va fi prezentată
• Aproape tot ceea ce am făcut s-a dezvoltat sub zodia provincialismului
• Pe 15 aprilie 2021, municipiul Constanța va depune un dosar de candidatură în vederea obținerea titlului de “Capitală Mondială a Cărții” UNESCO 2023

Dorin Popescu, consilierul primarului municipiului Constanța a fost invitat la ZIUA LIVE.

Fostul diplomat coordonează comunicarea publică, organizarea evenimentelor municipalității și partea de tehnologie a informațiilor dar este responsabil și cu realizarea strategiei culturale 2021-2031.
Interviul video poate fi urmărit aici: 


Într-un barometru realizat în 2016 și publicat în 2017-2018, municipiul Constanța ocupa poziția 35 din 46 de UAT-uri, mai puțin municipiul București, într-un clasament al orașelor și municipiilor din România în ceea ce privește vitalitatea culturală, a explicat la ZIUA LIVE, Dorin Popescu.
Cât despre punerea pe hârtie a unei strategii culturale a orașlui, aceasta este o inițiativă mai veche a actualului consilier personal al primarului Constanței iar “propunerea primarului Chițac de a-i deveni consilier personal pe probleme de cultură, i-a conferit oportunitatea de a pune în practică această idee, pornind de la necesitatea reconectării a municipiului Constanța la tot ce este vital în cultura națională, chiar europeană”.
Strategia culturală se află în punctul de colectare a unor date, care pornesc de la infrastructură, potențial, patrimoniu, operatori culturali activi, opinia consumatorilor, crearea de produs de cultură, etc.
Așadar mai este mult până când toate aceste date și cifre vor putea să devină operaționale.
Pe de altă parte, tot în această perioadă se formează și echipa de lucru care va lucra la elaborarea strategiei iar undeva la sfârșitul lunii martie, echipa va fi prezentată.
Din strategie face parte și înființarea unei Direcții de Cultură la nivelul primăriei Constanța, capabilă să implementeze programe ambițioase și evident, această strategie, a mai spus consilierul primarului.
Motorul strategiei ar fi necesitatea recuperării decalajelor culturale între Constanța și celelalte mari orașe din țară, dar și o eventuală candidatură a municipiului Constanța la titlul de Capitala Culturală Europeană, însă orizontul rămâne îndepărtat.
Primul pas ar fi ca instituțiile culturale să învețe să comunice. Pare ridicol să vorbim despre asta în 2021, când alte locuri din țară deja se gândesc la elaborarea unei strategii ale industriilor creative.

Constanța, un municipiu fără un teatru construit în ultimii 50 de ani, cu două săli publice de spectacol mari și late și acelea cu probleme de sonorizare și fără autorizație de securitate la incediu, cu o administrare de tip struțo-cămilă a instituțiilor de cultură, încearcă cum se spune marea cu degetul.
 

Cum arată viața culturală a municipiului Constanța în acest moment? Provincială!

 
Cu toate că potențial pentru cultură există, mai degrabă provincială – a răspuns consilierul primarului.

“Eu trăiesc în fiecare secundă cu conștiința că locuiesc într-un spațiu populat de vestigii, de patrimonii unice în Europa și în lume.
Eu cultura o văd ca ultimă forma de rezistență împotriva unei lumi în declin. Încerc să stimulez la copiii mei dragostea pentru carte, pentru a primi informație culturală, a dragostei la a se deschide la tot ceea ce este peren în jurul nostru”, a precizat Dorin Popescu. 
 
Dincolo de vestigiile arheologice, mai avem marea și câteva evenimente culturale răzlețe.
Un festival de muzică, aflat sub semnul pandemiei, câteva muzee care se pregătesc să intre și ele în reabilitare, la fel și câteva lăcașuri de cult al minorităților.

 
Multiculturalitatea este prea puțin valorificată. Primăria Constanța își propune ca zona peninsulară să devină un centru de interes pentru toți cei care vor dori să ne viziteze.
 
“Avem evenimente care nu ne valorizează la nivel național, inclusiv cele din sfera patrimoniului. Pe acest fond ancestral, față de care noi suntem trecători, formele de manifestare culturală sunt rudimentare și modeste. De aici trebuie să pornim, de la a recunoaște cu onestitate că aproape tot ceea ce am făcut s-a dezvoltat sub zodia provincialismului.
Avem fereastra de recuperare prin contruirea de coeziuni, prin scrirea unui document programatic, reinventăm comunicarea între actorii importanți pentru următorii 10 ani”, spune Dorin Popescu.
 

Constanța depune candidatura pentru obținerea titlului “Capitală Mondială a Cărții” UNESCO 2023

 
Pe 15 aprilie 2021, municipiul Constanța va depune un dosar de candidatură în vederea obținerea titlului de “Capitală Mondială a Cărții” UNESCO 2023 – a anunțat consilierul primarului pe probleme de cultură, Dorin Popescu la ZIUA LIVE.
Comisia Națională a României pentru UNESCO a anunțat deschiderea procesului de selecție internațională la titlul de „Capitală Mondială a Cărții” pentru anul 2023.  
Inițiativa a fost lansată în 2011, de către UNESCO Paris, pentru încurajarea culturii scrise și a lecturii. La nivel mondial, titlul de  „Capitală Mondială a Cărții” se acordă pe o durată de 12 luni, începând cu Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor (23 aprilie), unui singur oraș, desemnat de UNESCO pe baza evaluării dosarelor de candidatură.
Candidatura trebuie depusă de către municipalitățile aspirante la acest titlu, dosarele urmând să fie evaluate în funcție de următoarea criterii:
 
-elaborarea unui plan de activități adecvat;
-alcătuirea unui buget sustenabil, susținut de autoritatea locală,  pentru finanțarea acestor activități;
-nivelul de implicare al autorităților locale în derularea planului de activități ;
-nivelul de cooperare între autoritățile publice, organizațiile profesionale ale bibliotecarilor, editorilor și librarilor în derularea planului de activități;
-strategiile de promovare a lecturii înscrise în planul de activități;
-încadrarea în principiile libertății de expresie.
 Dosarele se transmit Secretariatului UNESCO exclusiv în limba engleză sau franceză până la data de 15 aprilie 2021. 
UNESCO nu oferă fonduri orașului desemnat câștigător.
Titlul „Capitală Mondială a Cărții” este acordat în acest an capitalei Tbilisi (Georgia), iar anul viitor orașului Guadalajara (Mexic).
Dincolo de această încercare deocamdată de imagine, așteptăm bugetul pentru 2021, care urmează să fie adoptat la începutul lunii aprilie. Din păcate, din spusele consilierului primarului, în dreptul culturii vom regăsi un sec 2%.

Citește și:

ZIUA LIVE. Consilierul primarului, Dorin Popescu „Ne-am gândit ca e momentul elaborării unei strategii culturale“

ZIUA LIVE. Consilierul primarului, Dorin Popescu prezintă strategia culturală a municipiului Constanța!