ZIUA LIVE. Șeful secției de Arheologie preventivă din cadrul MINAC, dr. Constantin Băjenaru – „Harta siturilor va fi parte a viitorului PUG al Constanței”

• Lucrările care se efectuează la Teatrul de Stat - Fantasio în vederea eficientizării energetice și consolidării clădirii, construită la începutul secolului trecut, au scos la iveală în foaierul teatrului, zidul de incintă al anticului Tomis
• Lucrările sunt stopate în acest moment iar propunerea noastră va fi clar de conservarea In-Situ. Acum depinde de arhitecți cum vor realiza proiectul, a spus șeful secției de Arheologie preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Constantin Băjenaru
• Constanța are nevoie de un muzeu de arheologie
   

 
Lucrările care se efectuează la Teatrul de Stat - Fantasio în vederea eficientizării energetice și consolidării clădirii, construită la începutul secolului trecut, au scos la iveală în foaierul teatrului, zidul de incintă al anticului Tomis.
 
 
Șeful secției de Arheologie preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul echipei de arheologici care realizează cercetarea preventive a vorbit la ZIUA LIVE despre ce soluții ar putea recomanda arheologii pentru punerea în valoare a sitului antic.
 
„Propunerea noastră va fi clar de conservarea In-Situ. Acum depinde de arhitecți cum vor realiza proiectul.
Am început săpăturile la sfârșitul anului trecut, iar prima bucată din zidul de incintă a ieșit la lumină în urmă cu trei săptămâni.
 
Oarecum ne așteptam la acest deznodământ, pentru că noi am săpat și anul trecut vizavi ( n.r. s-au făcut cercetări după demolarea imobilului situat pe bulevardul Ferdinand, colţ cu strada Mihai Viteazu, vizavi de Teatrul de Stat Constanţa, cunoscută constănțenilor drept „Casa cu iederă“).
În toată această zonă, vorbim doar despre fundația zidului.
Nu știam care este starea lui de conservare.
Partea aceasta este partea interioară a zidului.

Distrugerea zidului a fost mai ușor de făcut pe partea exterioară.

Acum lucrăm la baza de date fotografică. Vrem să tragem niște concluzii mai certe. Vom lucra pe bucăți.
Nu poți să sapi sub un zid de la cap la coadă.

Când s-a construit teatrul nu au fost arheologi. Vom vedea, vom căuta în arhive.
Nu avem nicio informație că în momentul în care s-a construit teatrul a fost găsit ceva.
 
Până la obținerea tuturor avizelor, inclusiv în baza recomandărilor Ministerului Culturii, lucrările în zonă s-au oprit ”, a spus Constantin Băjenaru.


 
„Sunt și arheologi care nu își fac meseria cum trebuie”!

Șeful secției de Arheologie preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a vorbit la ZIUA LIVE și despre dificultățile cu care se confruntă arheologii.

„Meseria de arheolog în România este foarte periculoasă.

Suntem printre puținii din Europa unde arheologul trebuie să dea o soluție.

Sunt și arheologi care nu își fac meseria cum trebuie.

Pe arheolog cade responsabilitatea. Trebuie modificată legislația. Puterea politică nu acceptă de ani de zile propunerile”, a mai spus Băjenaru.

Harta siturilor arheologice va fi parte a viitorului PUG al Constanței
 
În ultimii șase ani, angajații MINAC au lucrat intens și au realizat o hartă a tuturor siturilor din Constanța.

Acesta urmează să fie parte a viitorului Plan Urbanistic General al municipiului Constanța, care se află în lucru.

„Doar pe raza municipiului Constanța, noi avem în jur de 100 de situri arheologice. 

Harta arheologică trebuie să fie publică.  Și va fi publică pentru că se va regăsi în PUG”, a explicat arheologul.



Constanța are nevoie de un muzeu de arheologie


Șeful secției de Arheologie preventivă din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Constantin Băjenaru a mai vorbit despre necesitatea construirii unui nou muzeu de arheologie în Constanța, pentru că noile descoperiri nu mai au efectiv loc în depozitele actualei clădiri iar laboratului muzeului și birourile arheologilor sunt pline de artefacte.

În plus, Băjenaru a anunțat că în următoarea perioadă, specialiștii de la MINAC vor demara un proces de clasare a unor situri, astfel încât acestea să devină monumente recunoscute și protejate prin lege.

Și a dat exemplul unor ferme romane de la granița municipiului Constanța cu comuna Cumpăna, a cetățui din capătul de nord a UAT Valu lui Traian, siturile din Palazu Mare Malul Alb dar și situl neolitic de la Centrul Comercial Tom dar și cel la care lucrăm acum pe bulevardul Aurel Vlaicu”, a conchis Constantin Băjenaru.
 

Citește și:

ZIUA LIVE. Lucrările de la Teatrul de Stat au scos la iveală zidul Cetății Tomis. Nu este un caz singular!(DOCUMENTE)

Interviul integral poate fi urmărit aici: