ZIUA-n amiaza mare Profesorul tătarilor, Aledin Amet - „Noi trăim în limba română, dar trebuie să visăm în limba maternă“
ZIUA-n amiaza mare: Profesorul tătarilor, Aledin Amet - „Noi trăim în limba română, dar trebuie să visăm
30 Oct, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
2356
Marime text
- Profesorul de istorie Aledin Amet, membru al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România este cel care a reprezentat, în calitate de deputat, în două mandate, comunitatea tătară în Parlamentul României, precum și în Departamentul pentru Relații Interetnice din structura Executivului. Dar peste toate aceste funcții, „care sunt trecătoare“, Aledin Amet consideră că marea lui șansă este că s-a născut etnic tătar, „în mjlocul unei comunități foarte frumoase, cu o istorie deosebită, care nu te face decât să te simți mândru“.
S-a născut într-o zi de Crăciun și este cel care a inițiat și obținut în Parlament ca în România să se poată sărbători Ziua Limbii Tătare, în fiecare an la 5 mai. După el, toate minoritățile din țară au reușit să aibă câte o zi de sărbătoare pentru limba pe care o vorbesc acasă.
La „ZIUA-n amiaza mare“, profesorul Aledin Amet a dezvăluit, ca amuzament, că Ziua Limbii Tătare (5 mai 2010) a apărut înaintea Zilei Limbii Român (31 august 2011). Deputat fiind, a obținut legea privind Sărbătorirea etniei tătare, la 13 decembrie. A inițiat și a realizat o lege privind „externarea decedațior de religie islamică mai devreme de 24 de ore“.
Acum, legea există și a fost folositoare multora. „Aceasta este tradiția și noi ne conformăm pentru a ne putea defini ca etnici tătari și musulmani, în egală măsură“, spune fostul deputat al tătarilor din România. Multă lume nu cunoaște faptul că orașul Constanța a ajuns oraș martir datorită lui Aledin Amet: „Deci un tătar a făcut acea lege prin care Constanța a devenit oraș martir al Revoluției Române, cu sprijinul colonelului Remus Macovei, cu care am o colaborare foarte bună“. Sunt multe inițiativele legislative promovate de AledinAmet, peste 130, iar 18 chiar s-au materializat.
Nu s-a îmbogățit din urma deputăției, dar recunoaște că o asemenea funcție oferă parlamentarului o anumită liniște materială. Dar, spune Aledin Amet, „în egală măsură, pentru această liniște materială este nevoie ca și parlamentarul respectiv să lase ceva în urmă, iar faptul că eu am lăsat urme în cadrul realizărilor comunității tătare, pentru mine este liniștea sufletească deplină”.
Cât a fost deputat al UDTTMR, în mandatele din intervalul 2004-2012, Aledin Amet a avut o relație foarte bună cu colegii săi din Grupul minorităților din Parlament.
„Ca dovadă este că am fost un produs și am fost propus să fiu subsecretar de stat, chiar secretar de stat, la un moment dat, al Departamentului pentru Relații Interetnice“, a explicat el. „Mă bucură, pentru că eu am încercat să las loc de bună ziua. Pentru că dincolo de aspectele care țin de funcțiile noastre, eu am încercat și am reușit să îmi fac prieteni în cadrul comunităților etnice“.
Departamentul pentru Relații Interetnice, în care Aledin Amet a fost numit în 2013, este o instituție subordonată Guvernului României. Principala preocupare este ca tuturor minorităților din România să le meargă bine. Și să aprobe sumele care revin, anual, minorităților cu reprezentare parlamentară, aceste fonduri fiind gestionate de Consiliul Minorităților Naționale, ca organ consultativ.
„Din păcate, comunitatea tătară, în perioada 2016-2020, nu a beneficiat de aceste fonduri din cauze despre care nu voi vorbi acum. Eu voi scrie despre acestea, istoric fiind, pentru că totuși generațiile următoare trebuie să cunoască ce s-a întâmplat în acea perioadă. Din păcate,în acea perioadă comunitatea tătară a pierdut aproape cinci milioane de euro“, a declarat profesorul Aledin Amet la „ZIUA-n amiaza mare“.
La această oră, Departamentul pentru Relații Interetnice este condus de Lacziko Enikő Katalin, „care face lucruri extraordinare pentru comunitățile din România, are o imagine extrem de pozitivă și în cadrul colegilor de la Grupul minorităților naționale din Parlament“.
La Constanța, se înființaseră, în 2015, clasele opționale de predare în limba tătară, dar au dispărut pe parcurs. Asta în timp ce alte minorități din România dispun de asemenea clase care funcționează opțional. „Vă dau o veste bună. Departamentul pentru Relații Interetnice a făcut, prin doamna Enikő Katalin, demersuri pentru crearea unui grup care să se ocupe de revigorarea limbii tătare. Avem deja cinci clase aprobate la minister și, în baza acestor demersuri, se va relua învățământul în limba tătară. Nouă ne trebuie cadrul instituțional, chiar dacă este opțional“, a anunțat, în premieră, profesorul Aledin Amet.
În bogata sa activitate de reprezentant al Departamentului pentru Relații Interetnice, domnul Amet a participat la mai toate evenimentele „unde fierbe viața comunităților etnice“. Iar relația sa cu reprezentanții minorităților este una caldă, plină de respect.
„Sunt în relații extraordinare cu Anton Antoniadis de la Comunitatea grecilor, cu Sorin Lucian Ionescu de la Comunitatea evreilor și cu toți ceilalți. Pentru că avem, cu toții, același rol, de a ne servi comunitățile. Chiar dacă sunt diferite, idealurile noastre sunt comune pentru că toți ne dorim ca tradițiile să ne fie păstrate, o școală în limba maternă etc“, a explicat Aledin Amet.
Mesajul de final al invitatului emisiunii „ZIUA-n amiaza mare“ se raportează de fapt la natura sa poetică, puțin romantică, recunoaște domnul Amet, spunând că „noi trăim în limba română, dar trebuie să visăm în limba maternă”.
Profesorul și scriitorul Aledin Amet susține că, în primul rând, minoritățile etnice nu trebuie să își uite limba maternă. „Dacă o națiune își pierde limba maternă, își pierde, cu siguranță, identitatea“, a încheiat fostul deputat al tătarilor din România.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii