Colegiul „Mircea cel Bătrân“, despre performanţe şi munca din spatele reuşitelor (galerie foto)

Considerat un deziderat greu de atins de absolvenţii claselor a VIII-a, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa se bucură de un prestigiu palpabil, în ciuda vocilor care, pe alocuri, îi contestă „faima”.
 
Imposibil de demontat remarcile care ţin cel mai adesea de o anume parte... financiară, totuşi, mirciştii au reuşit şi în 2018 să-şi onoreze blazonul, colegiul constănţean cel mai râvnit situându-se pe „podiumul” naţional.

Bilanţ 2018

Iată cu ce rezultate a încheiat 2018 Colegiul „Mircea”, prin „lupa” directorului său, prof. dr. Vasile Nicoară, aflat pentru al 12-lea an la conducere: „Ca să fac un bilanţ al anului calendaristic 2018 pentru Colegiul Naţional «Mircea cel Bătrân» ar trebui să intru pe domenii de activitate. În primul rând, am marcat o rată de promovare de 100% şi la absolvirea anului şcolar, şi la Bacalaureat. Media generală a bacalaureatului a fost peste 8,50, iar admiterea la liceu ne-a situat pe locul III în ţară, cea mai mică de admitere fiind 9,54.
 
Ce e foarte elocvent pentru nivelul de pregătire şi orientarea şcolară profesională a elevilor este că peste 25 de elevi au fost admişi la universităţi din occident, cu precădere în Marea Britanie, Germania şi Olanda. Între primii admişi la o serie de universităţi şi facultăţi cu prestigiu şi dificultate considerate la noi, cum ar fi Universitatea de Medicină din Bucureşti, Politehnica Bucureşti, Universitatea din Bucureşti au fost absolvenţi de-ai noştri.
 
A fost un an, ca să zic aşa, al dominanţei Medicinei, pentru că 60 de elevi din cei 200 au fost admişi la Medicină, majoritatea la Bucureşti şi Constanţa, dar sunt câţiva care au reuşit şi în alte centre universitare, la Cluj, la Iaşi.
Pe locul 2 se situează ingineria, Politehnica Bucureşti deţine primul loc în orientarea copiilor noştri, Facultatea de Automatică, dar şi noi specializări, cum este Ingineria medicală, unde, în 2017, prima medie a fost a unei eleve mirciste, iar în 2018 al doilea a fost tot un elev de la noi, motiv pentru care Politehnica ne-a felicitat şi ne-a dat această satisfacţie.
 
Felicitări am primit şi de la câteva universităţi străine pentru rezultatele deosebite după primul an ale foştilor noştri elevi. Cum este cazul lui Paul Gerea, care este în Statele Unite, la Cornwell, la o facultate de chimie, sau în urma admiterii excelente a lui Răzvan Ursu la Universitatea din Hamburg, Germania.
 
Tot pe linia performanţei, dar individualizând însă şi selectând cele mai spectaculoase rezultate, i-aş aminti pe Răzvan Ursu, care a câştigat medalia de argint la Olimpiada internaţională de fizică pe Asia, pe Hakan Calila, care a obţinut medalie de argint la Concursul internaţional de chimie „Mendeleev“ şi la olimpiada internaţională de chimie. Apoi, doi băieţi foarte pasionaţi şi foarte buni în domeniul astronomiei şi astrofizicii, Robert Păşcălău şi George Prodan, care la începutul lunii noiembrie au fost în China unde, la Olimpiada internaţională, au luat medalia de aur şi, respectiv, de argint.
 
Toţi cei pe care i-am pomenit nu sunt la prima medalie, ci, dimpotrivă, sunt deja colecţionari de medalii. Ei au contribuit şi pentru anul şcolar trecut la situarea colegiului nostru pe locul III în ţară la numărul de medalii obţinute la olimpiadele internaţionale.
 

Nu sunt singurele premii şi medalii internaţionale, dar strălucesc mai ales aceste rezultate la olimpiadele şcolare. Foarte multe premii au fost obţinute la diverse alte concursuri, cum este deja arhicunoscutul concurs organizat de NASA, pe proiecte de staţii interplanetare, soluţii de inovare a acestor viitoare aşezări interplanetare.
 
Noi ne-am încadrat într-o activitate educativă extradidactică foarte intensă. Avem deja consacrate o serie întreagă de proiecte şi de concursuri, cum ar fi Concursul Naţional de matematică «N.N. Mihăileanu», care a fost la a XVIII-a ediţie, Festivalul internaţional de teatru, care are deja X ediţii, Concursul de creaţie literară «Literatura, lasă-ne să te citim».
 
Noutatea din 2018 a constituit-o găzduirea Concursului internaţional «Marco şi Alberto Ippolito», la care participăm de 15 ani, iniţiat de Federaţia Naţională a Profesorilor italieni şi pentru prima dată s-a ţinut în afara Italiei acest concurs. Şi, ca o dovadă a şcolii noastre, care mereu a fost câştigătoare, concursul având mai multe secţiuni, de la creaţie poetică, la eseu, trecând prin concurs de fotografii şi studii sociologice. Am avut circa 80 de elevi şi profesori din 16 licee din 12 state europene în luna mai. A fost un succes deosebit. Dincolo de toate aspectele, cel mai important este că oaspeţii au asistat şi la câteva ore şi ne-au declarat respectul pentru activitatea văzută, dar mai ales interesul de a face schimb de experienţă. Atât a fost de atractiv, încât tema viitorului concurs din 2019 este legată de activitatea didactică la clasă şi ne-au solicitat să organizăm şi ediţia următoare la noi, aşa că o vom face în aprilie.
 
Am avut implicări în organizarea a numeroase concursuri şcolare, nivel local, judeţean, naţional. Găzduim formarea Centrului de excelenţă al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, concursurile de excelenţă pentru informatică, matematică, chimie şi fizică. Prin implicarea Catedrei de fizică în mod deosebit, am organizat Concursul Naţional de construcţie de mini-sateliţi, apoi două concursuri naţionale privind robotica, roboţi subacvatici şi inovări în domeniu, au fost prezenţi copiii noştri la saloanele de inventică de la Bucureşti, unde au şi primit medalia pentru marele premiu.
 
Ansamblul de dansuri a fost în Portugalia, la Festivalul Europeade. La sport, echipele noastre au reuşit să ajungă până la faza regională, ceea ce demonstrează că totuşi se face şi sport la «Mircea». Profesorii au avut mai multe oportunităţi de perfecţionare, inclusiv în străinătate. În Germania am avut colegi care au fost anul acesta la studii. Am avut până acum patru cadre didactice resortisante din Franţa şi din Germania. Edităm patru reviste şcolare, am scos o nouă ediţie a anuarului liceului. Foarte multe expoziţii, activităţi de voluntariat, nenumărate colaborări, parteneriate, proiecte cu ONG-uri, cu diverse instituţii prin care completăm educaţia instituţională cu cea civică, socială”.

Diploma de la NASA, o excursie de palmares

Şi pentru că la începutul articolului pomeneam de acea parte financiară susţinută de părinţi, l-am provocat pe directorul Vasile Nicoară să ne spună ce legătură este între „potenţa” acestora şi performanţele colegiului. „Sunt unele activităţi care necesită şi o susţinere financiară din partea părinţilor. Cum ar fi, de exemplu, participarea la concursul de dezbatere publică în limba engleză, care este cu o finalitate europeană şi unde trebuie plătită o taxă ca să poţi să participi. Sau obţinerea diferitelor atestate, certificate elaborate de diverse instituţii, cum ar fi ECDL. Cele mai scumpe - 500-600 lei - şi care pot fi prohibitive pentru anumită categorie sunt examenele Cambridge, pentru că limba engleză este... regină în lume.

 
În timp ce statul german promovează examenele şi este cu desăvârşire să se ceară vreo taxă. Sau examenele Alianţei Franceze sunt tot puse gratuit la dispoziţia elevilor. Pe de altă parte, consider o modă sau un moft în ultimii ani deplasarea în Statele Unite pentru ridicarea diplomei de la NASA. Nu este o necesitate şi ani de zile am tot spus-o, cu excepţia concursului la care se ajunge cu o echipă foarte restrânsă. Ceilalţi fac o excursie de palmares, de CV şi dacă au bani să se ducă, nu consider că trebuie să sacrificăm activităţile de bază ca să îi plimbăm puţin în lumina reflectoarelor”.

„A fi profesor nu este numai o profesie, ci un destin, un model de viaţă“

În final, ne-a mărturisit că ceea ce distinge Colegiul „Mircea” este şcoala de weekend, care este una dintre instituţiile din România cele mai frecventate. „Sunt câteva sute de copii fără să li se pună prezenţă, note, vin din pasiune. Şi nu e de colo, în ziua de astăzi, cu dependenţa de IT şi de plictisul pe care îl au unii copii, care au prea multe şi nu ştiu ce să facă cu ele, să vină sâmbătă de sâmbătă. Să ai 50-60 de copii la cor fără să-i oblige cineva, sigur, cu o muncă de convingere la început. Pentru că, după ce îşi găsesc valorificarea talentului, devin atât de pasionaţi, că nu te mai lasă ei în pace. Sau la dansuri populare sau la echipe sportive. Uneori, cum se spune şi în gastronomie, pofta vine mâncând şi cred că aici e marele merit al colectivului de profesori, că reuşeşte să treacă de bariera aceasta de a-i motiva, de a-i determina, după care devin ei interesaţi. Sunt profesori pe care ar trebui să-i clonăm ca să facem faţă solicitărilor, la fizică, la chimie, la informatică. Interesant este că avem chiar cercuri iniţiate şi conduse numai de elevi. De exemplu, clubul de dezbateri Ghandi. Din redacţiile revistelor pe care le avem astăzi mulţi absolvenţi sunt astăzi studenţi la jurnalism sau chiar ziarişti consacraţi, cum este Andreea Pavel, dar şi alţii.
 
Sunt aşa uneori nişte paradoxuri, întâlnind foşti absolvenţi care declară că destinul lor în viaţă a fost marcat de anume ceva din şcoală şi nu neapărat întotdeauna de disciplina fundamentală, după care s-a dus mai departe.
Atractivitatea pentru «Mircea» dincolo de catedră este de bun augur şi determină emulaţie între profesori. Până la urmă a fi profesor nu este numai o profesie, ci un destin, un model de viaţă”.