Deja sătui de cursurile online care le-au confiscat socializarea „Școala Altfel” în pandemie a scos la iveală tendința elevilor de a lua în derizoriu activități făcute formal

Introdus în urmă cu patru ani, în mandatul ministrului Mircea Dumitru, programul național „Școala Altfel” s-a dorit o evadare din rutina de învăţare într-un sistem clasic... spre anost şi implicarea elevilor în activităţi care să le trezească curiozitatea, să le faciliteze cunoaşterea dincolo de buchia cărții, să le deschidă orizontul către un alt flux informațional.

Primit cu încrâncenare de majoritatea cadrelor didactice, programul începuse, încet-încet, să capete formula unei săptămâni de „Vacanță Altfel”, în care aportul părinților era unul considerabil. Elevii, în schimb, reușeau să se cunoască mai bine într-un mediu informal, să colaboreze la proiecte care nu presupuneau note, deci roadele mijiseră.
Din nefericire, covidul a „lovit” și acest program național, pe care unii îl întrezăreau anulat, precum concursurile sau tezele, întrucât nu-și regăsește utilitatea. N-a fost să fie...

Unitățile de învățământ constănțene care deja au parcurs această săptămână de „Școală Altfel” au înaintat Inspectoratului Școlar Județean Constanța un raport. Pentru a avea o viziune de ansamblu, un capitol important al acestui raport este SWOT (de la inițialele Strengths - puncte tari, Weaknesses – puncte slabe, Opportunities – oportunități și Threats - amenințări) din care vă prezentăm în continuare câteva exemple.
 
Atenție, ISJ Constanța! Prea mulți se plâng de lipsa mijloacelor de comunicare
Dar iată care au fost concluziile extrase din câteva raportări, concludente pentru impactul scăzut pe care l-a avut programul național „Școala Altfel” în sistem online, în condițiile în care elevii sunt deja sătui să mai „atârne” în fața monitoarelor.

Școala gimnazială nr. 28 „Dan Barbilian” a desfășurat acest program în intervalul 27 noiembrie – 2 decembrie și a prevăzut 100 de activități la nivel primar și alte 45 la nivel gimnazial. Puncte slabe: lipsa mijloacelor de comunicare online și/sau accesul la internet al unor profesori/elevi, precum și neimplicarea tuturor elevilor.

Școala gimnazială „Adrian Ghencea” Săcele a desfășurat cinci activități la ciclul gimnazial în perioada 26 – 30 octombrie. Puncte slabe: lipsa de susținere financiară din partea statului; dificultatea corelării unor activități; lipsa aparaturii necesare pentru unii elevi în vederea susținerii activităților online: implicarea scăzută a unor părinți în activitățile desfășurate; obligativitatea implicării financiare a familiei (???). La recomandări și sugestii am găsit aceeași remarcă: implicarea cu mai multă seriozitate a elevilor.
Tot în aceeași perioadă 26-30 octombrie a desfășurat activitățile (25 la număr) și Școala gimnazială nr. 17 „Ion Minulescu” Constanța. Puncte slabe: lipsa mijloacelor tehnice care a condus la neparticiparea unor elevi la activitățile planificate: procurarea cu greutate a materialelor necesare desfășurării unor activități din cauza situației de urgență și a izolării; lipsa excursiilor care erau dorite de copii.
 
Liceul Teoretic „Carmen Sylva” din Eforie Sud a desfășurat programul național adaptat scenariului 3 în perioada 23-27 noiembrie, derulând 140 de activități, în care au fost implicați 718 elevi și 48 de cadre didactice. „Tipul de activităţi derulate: cultural-artistice, sportive, tehnico-ştiinţifice, ecologie şi protecţia mediului, educaţie pentru cetăţenie-democratică, educaţie interculturală, educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos”.Puncte slabe: motivarea redusă a unor elevi pentru acest tip de învățare; defecțiuni tehnice generate de suprasolicitarea rețelei de Internet; limitarea contactului uman; socializarea formală.
Ameninţări: insuficientă conştientizare a părinţilor elevilor/preşcolarilor privind rolul lor de principal partener educaţional al şcolii; lipsa mijloacelor tehnologice moderne, a unei conexiuni la Internet, duce la discriminarea
unor elevi care n-au resurse materiale pentru a participa la activităţi on-line; suprasolicitatea determinată de numărul mare de ore petrecut în mediul on-line.
Recomandări, sugestii: derularea unor sesiuni de informare a părinţilor cu privire la importanţa implicării lor în desfăşurarea activităţilor din cadrul acestui program şi nu numai; activitate mai riguroasă de monitorizare a prezenţei elevilor la activităţi, chiar și în mediul online.
 
După cum se poate observa din cele câteva exemple, concluziile cadrelor didactice organizatoare sunt cât se poate de pertinente, dar slaba implicare a elevilor și tendința lor de a lua în derizoriu aceste activități ar trebui să constituie, cel mai probabil, un semn de întrebare legat și de procentul de interactivitate pe care îl presupun.
 
Citește și:

Județul Constanța S-a finalizat prima etapă de distribuire a tabletelor, prin Programul Național „Școala de acasă“