Dezastru la testele Pisa! România, pe penultimul loc în UE la competențe de bază pentru elevii de 15 ani

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) evaluează competențele la matematică, lectură și științe ale elevilor de 15 ani. Testele administrate vizează capacitatea elevilor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic și de a comunica eficient.

Astfel, PISA oferă informații despre eficiența sistemelor de învățământ în ceea ce privește pregătirea elevilor pentru a face față provocărilor din viața reală și pentru a avea o viață de succes în societatea actuală. România a participat pentru prima dată la acest studiu internațional în ciclul din 2000 (ca țară PISA+).

Prin compararea la nivel internațional a rezultatelor elevilor, factorii de decizie și specialiștii în educație din România pot învăța din politicile și practicile altor țări.

 

Cât de bine s-au descurcat elevii de 15 ani din România la testele PISA 2022?

• Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe.
• La matematică, scorurile medii din anul 2022 au fost mai scăzute față de cele din anii 2012 și 2015. La lectură și științe, rezultatele din cadrul acestui ultim ciclu PISA au fost similare cu cele obținute la evaluările PISA precedente, începând cu anul 2012. Astfel, performanța medie din ultimul deceniu, la aceste două domenii, poate fi descrisă drept stabilă. Deși nu au fost înregistrate îmbunătățiri semnificative, această stabilitate poate fi considerată pozitivă în contextul extinderii învățământului obligatoriu și al îmbunătățirii accesului la educație al grupurilor marginalizate ‒înscrierea în învățământul liceal a luat amploare în 2012‒2022 și astfel, numărul tinerilor de 15 ani eligibili pentru evaluarea PISA a crescut.
• În perioada mai recentă (2018‒2022), diferența dintre primii 10% elevi (cei cu cele mai bune performanțe) și ultimii 10% (cei cu cele mai slabe performanțe) nu s-a schimbat semnificativ  la matematică, lectură sau științe.
• Comparativ cu anul 2012, proporția elevilor care au obținut rezultate sub nivelul competenței de bază a crescut cu 8 puncte procentuale la matematică și cu 7 puncte procentuale la științe, în timp ce la lectură a rămas constantă.

 

Cum este viața școlară a elevilor în România?
Sentimentul de apartenență la școală și satisfacția cu viața

• În 2022, 83% dintre elevii din România au raportat că își fac prieteni cu ușurință la școală (media OCDE a fost de 76%), în timp ce 17% au declarat că se simt singuri la școală. Comparativ cu 2018, sentimentul de apartenență al elevilor la școală nu s-a schimbat semnificativ în România.
• Pe parcursul ultimilor ani, satisfacția elevilor față de viață, în general, a scăzut în multe țări și economii. În 2022, 11% dintre elevii din România au raportat că nu sunt mulțumiți de viața lor (și-au evaluat satisfacția față de viață între 0 și 4 pe o scală care variază de la 0 la 10). În 2018, mai puțini elevi erau în această situație (9%). În medie, în țările OCDE, proporția elevilor nemulțumiți de viață a crescut de la 11% în 2015 la 16% în 2018 și 18% în 2022.

Sprijin și disciplină în cadrul orelor de matematică

• În România, 57% dintre elevi au raportat că, la majoritatea orelor de matematică, profesorul manifestă interes pentru procesul de învățare al fiecărui elev (media OCDE a fost de 63%), iar 61% dintre elevi au raportat că profesorul oferă ajutor suplimentar atunci când elevii au nevoie (media OCDE a fost de 70%). În 2012, ponderea corespunzătoare era de 69%, respectiv 63%. În sistemele de învățământ în care mai mulți elevi au raportat că profesorii acordă ajutor suplimentar atunci când elevii au nevoie, performanța medie la matematică în 2022 a tins să scadă mai puțin față de cea înregistrată cu zece ani în urmă.
• Mulți elevi studiază matematica într-un climat disciplinar nefavorabil învățării: în 2022, aproximativ 21% dintre elevii din România au raportat că nu pot lucra bine la majoritatea sau la toate lecțiile (media OCDE a fost de 23%); 28% dintre elevi nu ascultă ceea ce spune profesorul (media OCDE a fost de 30%); 35% dintre elevi sunt distrași de folosirea dispozitivelor digitale (media OCDE a fost de 30%); iar 31% sunt distrași de alți elevi care folosesc dispozitive digitale (media OCDE a fost 25%). În medie, în țările OCDE unde utilizarea telefoanelor mobile în incinta școlii este interzisă, a fost mai puțin probabil ca elevii să declare că au fost distrași de dispozitive digitale.

Sentimentul de siguranță în școală și în jurul școlii, online și offline

• Datele PISA 2022 arată că, în sistemele educaționale în care performanța a rămas ridicată și sentimentul de apartenență al elevilor s-a îmbunătățit, elevii au avut tendința de a se simți mai în siguranță și mai puțin expuși la bullying și la alte riscuri în cadrul școlii lor.
• În România, 13% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranță în drum spre școală (media OCDE a fost de 8%); 8% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranță în sălile de clasă (media OCDE a fost de 7%); 13% dintre elevi au raportat că nu se simt în siguranță în alte locuri din incinta școlii (de exemplu, hol, cantină, toaletă) (media OCDE a fost de 10%).
• Aproximativ 24% dintre fete și 26% dintre băieți au declarat că au fost victime ale bullyngului de cel puțin câteva ori pe lună (media OCDE: 20% dintre fete și 21% dintre băieți). În medie, în țările OCDE, mai puțini elevi au fost expuși bullyingului în 2022 comparativ cu 2018 ‒ de exemplu, doar 7% dintre elevi au raportat în 2022 că alți elevi au răspândit zvonuri neplăcute despre ei, comparativ cu 11% dintre elevi care au raportat același lucru în 2018. În România, de asemenea, proporțiile corespunzătoare s-au redus (11% în 2022 față de 16% în 2018).

Implicarea părinților în procesul de învățare al elevilor

• Datele PISA colectate de la directorii de școli arată că procentul părinților care au fost implicați în activitatea școlii și în procesul de învățare al propriilor copii a scăzut substanțial între 2018 și 2022 în multe țări/economii. Nu a fost însă cazul în România. În 2022, 46% dintre elevii din România studiau în școli ai căror directori au raportat că în cursul anului școlar precedent, cel puțin jumătate dintre familii au discutat cu un profesor, din proprie inițiativă, despre progresul copilului lor iar în 38% din cazuri, aceste discuții au avut loc la inițiativa profesorului; în 2018, procentul a fost de 34%, respectiv 42%. Sistemele de învățământ care au înregistrat o tendință de creștere a implicării părinților între 2018 și 2022 (adică sistemele în care ponderea părinților care au discutat despre progresul copilului lor din proprie inițiativă cu un profesor a avut o scădere mai ușoară) au înregistrat, de asemenea, o tendință de stabilitate sau de creștere a performanței la matematică.

Învățarea în perioada în care școlile au fost închise din cauza pandemiei de COVID-19

• În România, 50% dintre elevi au raportat că incinta școlii lor a fost închisă mai mult de trei luni din cauza COVID-19. În medie, în țările OCDE, 50% dintre elevi s-au confruntat cu situația de a avea școala închisă pe o perioadă la fel de lungă. În sistemele de învățământ în care performanța a rămas ridicată și sentimentul de apartenență al elevilor la propria școală s-a îmbunătățit, mai puțini elevi au raportat că școala lor a fost închisă pe perioade mai lungi.
• În perioada în care procesul de predare-învațare s-a derulat la distanță, 31% dintre elevii din România au avut probleme cel puțin o dată pe săptămână cu înțelegerea temelor școlare și 26% dintre elevi au întâmpinat dificultați în a găsi pe cineva care să-i ajute la teme (mediile OCDE au fost de 34% și 24%). În sistemele de învățământ în care performanța a rămas ridicată și sentimentul de apartenență al elevilor la propria școală s-a îmbunătățit, mai puțini elevi au întâmpinat astfel de probleme în această perioadă.
• Sprijinul acordat a fost, adesea, limitat în perioada în care școlile au fost închise. În România, 47% dintre elevi au fost sprijiniți zilnic prin cursuri virtuale live, livrate printr-o aplicație/program de comunicare video. Doar 20% dintre elevi au fost întrebați zilnic cum se simt, de către cineva de la școală. Mediile OCDE au fost de 51% și 13%.
• În scenariul în care clădirile școlilor ar trebui să se închidă din nou, mulți elevi din țările OCDE se simt încrezători privind utilizarea tehnologiei digitale cu scopul învățării de la distanță, dar mai puțini elevi se simt încrezători în a-și asuma responsabilitatea pentru propria învățare. Aproximativ 69% dintre elevii din România se simt încrezători sau foarte încrezători în utilizarea unui program/aplicație de comunicare video și 65% dintre elevi se simt încrezători sau foarte încrezători în a se motiva singuri să lucreze pentru școală (medii OCDE au fost de 77% și 58%).

Rezultatele integrale pot fi consultate în secțiunea Documente a materialului. 



Citește și:

#citeșteDobrogea Învăţământul liceal de marină la 142 de ani de la înfiinţare. Planuri de viitor, realizăriși perspective