Directorul liceului din Hârșova „Nu cer privilegii pentru mine, ci ca acestor copii să li se respecte dreptul fundamental la educație!“
Directorul liceului din Hârșova: „Nu cer privilegii pentru mine, ci ca acestor copii să li se respecte dreptul
12 Sep, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
5119
Marime text
Începutul de an școlar în județul Constanța a scos la iveală din nou problemele învățământului rural, generate de finanțarea în bătaie de joc a educației în România, dar și de „calitatea” unor părinți care fie vin să-și înscrie copilul în al 12-lea ceas sau pur și simplu nu îl mai aduc la școală.
În timp ce la Hârșova și Siminoc numărul elevilor la clasa pregătitoare a crescut după încheierea calendarului de înscrieri, fapt ce a condus la bulversarea planului de școlarizare, la Moșneni, școala-structură a celei din comuna 23 August riscă să fie închisă, din cauza efectivelor mici de la clasă.
Directorul Școlii Gimnaziale „A.V. Rădulescu” din Murfatlar, prof. Ene Ulgean, declara că în acest an școlar s-a înregistrat o creștere a numărului de transferuri către structura de la Siminoc, motiv pentru care s-a ajuns ca într-o clasă „simultană” să existe un efectiv de 30 de elevi. „Am solicitat încă o clasă, întrucât avem 14 elevi la clasa a III-a și 16 la clasa a II-a, iar un învățător nu poate preda simultan acestui efectiv. Conform normativelor, la învățământul primar, numărul minim de elevi la clasă este de 12, iar mediu de 20 elevi”.
Revenit la conducerea Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova la sfârșitul lunii aprilie, în al 23-lea an de directorat, prof. Alexandru Bujeniță se confruntă acum cu o problemă extrem de gravă: are 51 de copii înscriși în clasa pregătitoare, dar o singură clasă aprobată în planul de școlarizare.
Cum s-a ajuns aici avea să ne povestească ieri. „În luna aprilie, conducerea unității de învățământ din Hârșova propunea în planul de școlarizare 2019-2020 două clase pregătitoare. În prima etapă de înscrieri erau ocupate 20 de locuri, iar în cea de-a doua etapă a mai apărut un elev. Drept care, în urma ședinței din 11 septembrie a Inspectoratului Școlar Județean Constanța, aveam să primim o adresă prin care eram anunțați că ni s-a retras o clasă ca urmare a nerealizării planului de școlarizare. Fosta directoare mă anunțase că vor apărea mulți neșcolarizați până la începerea școlii. Într-adevăr, către sfârșitul lunii iulie am constatat că există 41 de elevi, inclusiv cei neșcolarizați.
Am depus o adresă la registratura ISJ Constanța prin care solicitam acordarea celei de-a doua clase, dat fiind faptul că depășim efectivul maxim admis prin lege de 25 elevi. La care nu am primit niciun răspuns.
Între timp, am ajuns la 51 de elevi, pentru că 10 din cei neșcolarizați, de etnie romă, cu care ne înțelegem foarte greu, au venit totuși. La ora actuală, funcționăm, neoficial, cu o a doua învățătoare voluntar, cu 43 de elevi în două clase, cea de-a doua sală fiind special construită și dotată cu mobilier nou, convinși că vom primi aprobare.
Din păcate, m-am lovit de un refuz categoric din partea ISJ Constanța, pentru că aceste clase au fost retrase din proiectul de buget din circa 140 de școli. Eu nu-mi permit să încep să triez acum copiii care pot veni la școală... pe ce criterii? Pe 6 septembrie am avut consiliu de administrație la școală și am depus o nouă adresă la ISJ prin care arătăm că neacordarea celei de-a doua clase înseamnă o încălcare a Legii educației și a Dreptului fundamental la educație, dar și a Declarației universale a drepturilor copilului. Cum să fac o clasă cu 43 de copii? Am 38 de ani de învățământ, pot să mă destituie, dar eu nu îi trimit pe acești copii acasă. Totul se reduce la bani. De ce au făcut rectificare negativă, vor să raporteze reduceri de costuri ca în întrecerea socialistă? Nu cer privilegii pentru mine, ci ca acestor copii să li se respecte dreptul fundamental la educație!”.
De o cu totul altă natură sunt problemele la școala Moșneni, acolo unde efectivele mici la clasă riscă să ducă la închiderea unității de învățământ. Prof. Magdalena Iacob, directorul Școlii Gimnaziale 23 August, declara că soluția de anul acesta a fost transformarea unității din Dulcești în școală primară, iar a celei din Moșneni în școala gimnazială, ceea ce presupune și... plimbarea copiilor între localități.
„De patru ani făceam învățământ simultan, dar este destul de greu și nu există o calitate în educație. Nu poți să ceri rezultate în ritmul acesta. Doi ani cadrele didactice au făcut voluntariat, cu orar separat, cataloage separate. Dar ajungea un coleg de biologie să facă opt ore voluntariat pe săptămână. Am colegi care predau în trei școli, cum este cel de muzică sau de educație tehnologică. Unii părinți care au ales naveta la Mangalia, din cauza predării simultane, au recunoscut că le este greu și ar prefera naveta între cele două localități Dulcești și Moșneni. Încă sperăm să vom primi microbuze care să înlesnească transportul între aceste unități atât de modern utilate, dar să nu se închidă școala din Moșneni, unde învață 42 de copii”.
Primarul comunei 23 August, Mugur Viorel Mitrana, nu ascunde faptul că sunt clase din școlile Dulcești și Moșneni cu opt sau 11 copii, dar nu este de acord ca pentru acest fapt să se ajungă la învățământ simultan: „Nu mi se pare normal ca elevul de clasa a VI-a să învețe cu cel de clasa a VII-a și în loc de o oră să i se predea jumătate de oră. Se pierd o grămadă de bani la nivel național, pe tot felul de tâmpenii în loc să se bage bani în învățământ și în sănătate. Am solicitat ministerului încă două microbuze, dar sunt costuri mult mai mari decât normele pe care ar trebui să le respecte.
Am obținut finanțare pe POR pentru ambele școli din Dulcești și Moșneni. Le-am făcut reparații capitale, terenuri de sport, laboratoare, bani investiți în sistemul de încălzire, cu centrale pe gaz, calorifere, dotate din toate punctele de vedere; plătesc și acum părțile neeligibile, cum ar fi dotări, mobilier și altele. Și când te trezești că îți rămân doar jumătate din elevi în școala respectivă și trebuie să-i transferi la altă școală mi se pare absurd.
La momentul acesta sunt cu un singur microbuz de școală și a trebuit să mai închiriez un autocar să plimb copiii dintr-o localitate în alta. Dacă nu se rezolvă până mâine, o să convoc ședință de consiliu să vedem de unde propunem bani. Sunt 47 cu 42 de copii care trebuie mișcați dintr-un loc în altul”, afirma primarul ridicând și problema mai gravă a transportului pe timpul iernii, când viscolul paralizează deplasarea.
Întrebat ce va face dacă se ajunge la închiderea școlii din Moșneni... „Atunci să se implice ministerul să-i mute, să facă ce vor ei. Tot ce a depins de mine ca și întreținere școli, tabere pentru copii, premii tot felul de olimpiade, toți banii au fost dați de consiliu. Pot să spun că 60% din venitul propriu al comunei s-a dus pentru școli și nu mi se pare corect ca acum să fac ce a hotărât Guvernul. Dacă au hotărât așa să dea și bani”.
Sursa foto: isjcta.ro
În timp ce la Hârșova și Siminoc numărul elevilor la clasa pregătitoare a crescut după încheierea calendarului de înscrieri, fapt ce a condus la bulversarea planului de școlarizare, la Moșneni, școala-structură a celei din comuna 23 August riscă să fie închisă, din cauza efectivelor mici de la clasă.
Directorul Școlii Gimnaziale „A.V. Rădulescu” din Murfatlar, prof. Ene Ulgean, declara că în acest an școlar s-a înregistrat o creștere a numărului de transferuri către structura de la Siminoc, motiv pentru care s-a ajuns ca într-o clasă „simultană” să existe un efectiv de 30 de elevi. „Am solicitat încă o clasă, întrucât avem 14 elevi la clasa a III-a și 16 la clasa a II-a, iar un învățător nu poate preda simultan acestui efectiv. Conform normativelor, la învățământul primar, numărul minim de elevi la clasă este de 12, iar mediu de 20 elevi”.
„Cum să fac o clasă cu 43 de copii?“
Revenit la conducerea Liceului Teoretic „Ioan Cotovu” din Hârșova la sfârșitul lunii aprilie, în al 23-lea an de directorat, prof. Alexandru Bujeniță se confruntă acum cu o problemă extrem de gravă: are 51 de copii înscriși în clasa pregătitoare, dar o singură clasă aprobată în planul de școlarizare.
Cum s-a ajuns aici avea să ne povestească ieri. „În luna aprilie, conducerea unității de învățământ din Hârșova propunea în planul de școlarizare 2019-2020 două clase pregătitoare. În prima etapă de înscrieri erau ocupate 20 de locuri, iar în cea de-a doua etapă a mai apărut un elev. Drept care, în urma ședinței din 11 septembrie a Inspectoratului Școlar Județean Constanța, aveam să primim o adresă prin care eram anunțați că ni s-a retras o clasă ca urmare a nerealizării planului de școlarizare. Fosta directoare mă anunțase că vor apărea mulți neșcolarizați până la începerea școlii. Într-adevăr, către sfârșitul lunii iulie am constatat că există 41 de elevi, inclusiv cei neșcolarizați.
Am depus o adresă la registratura ISJ Constanța prin care solicitam acordarea celei de-a doua clase, dat fiind faptul că depășim efectivul maxim admis prin lege de 25 elevi. La care nu am primit niciun răspuns.
Între timp, am ajuns la 51 de elevi, pentru că 10 din cei neșcolarizați, de etnie romă, cu care ne înțelegem foarte greu, au venit totuși. La ora actuală, funcționăm, neoficial, cu o a doua învățătoare voluntar, cu 43 de elevi în două clase, cea de-a doua sală fiind special construită și dotată cu mobilier nou, convinși că vom primi aprobare.
Din păcate, m-am lovit de un refuz categoric din partea ISJ Constanța, pentru că aceste clase au fost retrase din proiectul de buget din circa 140 de școli. Eu nu-mi permit să încep să triez acum copiii care pot veni la școală... pe ce criterii? Pe 6 septembrie am avut consiliu de administrație la școală și am depus o nouă adresă la ISJ prin care arătăm că neacordarea celei de-a doua clase înseamnă o încălcare a Legii educației și a Dreptului fundamental la educație, dar și a Declarației universale a drepturilor copilului. Cum să fac o clasă cu 43 de copii? Am 38 de ani de învățământ, pot să mă destituie, dar eu nu îi trimit pe acești copii acasă. Totul se reduce la bani. De ce au făcut rectificare negativă, vor să raporteze reduceri de costuri ca în întrecerea socialistă? Nu cer privilegii pentru mine, ci ca acestor copii să li se respecte dreptul fundamental la educație!”.
„Nu poți să ceri rezultate în ritmul acesta!“
De o cu totul altă natură sunt problemele la școala Moșneni, acolo unde efectivele mici la clasă riscă să ducă la închiderea unității de învățământ. Prof. Magdalena Iacob, directorul Școlii Gimnaziale 23 August, declara că soluția de anul acesta a fost transformarea unității din Dulcești în școală primară, iar a celei din Moșneni în școala gimnazială, ceea ce presupune și... plimbarea copiilor între localități.
„De patru ani făceam învățământ simultan, dar este destul de greu și nu există o calitate în educație. Nu poți să ceri rezultate în ritmul acesta. Doi ani cadrele didactice au făcut voluntariat, cu orar separat, cataloage separate. Dar ajungea un coleg de biologie să facă opt ore voluntariat pe săptămână. Am colegi care predau în trei școli, cum este cel de muzică sau de educație tehnologică. Unii părinți care au ales naveta la Mangalia, din cauza predării simultane, au recunoscut că le este greu și ar prefera naveta între cele două localități Dulcești și Moșneni. Încă sperăm să vom primi microbuze care să înlesnească transportul între aceste unități atât de modern utilate, dar să nu se închidă școala din Moșneni, unde învață 42 de copii”.
Primarul comunei 23 August, Mugur Viorel Mitrana, nu ascunde faptul că sunt clase din școlile Dulcești și Moșneni cu opt sau 11 copii, dar nu este de acord ca pentru acest fapt să se ajungă la învățământ simultan: „Nu mi se pare normal ca elevul de clasa a VI-a să învețe cu cel de clasa a VII-a și în loc de o oră să i se predea jumătate de oră. Se pierd o grămadă de bani la nivel național, pe tot felul de tâmpenii în loc să se bage bani în învățământ și în sănătate. Am solicitat ministerului încă două microbuze, dar sunt costuri mult mai mari decât normele pe care ar trebui să le respecte.
Am obținut finanțare pe POR pentru ambele școli din Dulcești și Moșneni. Le-am făcut reparații capitale, terenuri de sport, laboratoare, bani investiți în sistemul de încălzire, cu centrale pe gaz, calorifere, dotate din toate punctele de vedere; plătesc și acum părțile neeligibile, cum ar fi dotări, mobilier și altele. Și când te trezești că îți rămân doar jumătate din elevi în școala respectivă și trebuie să-i transferi la altă școală mi se pare absurd.
La momentul acesta sunt cu un singur microbuz de școală și a trebuit să mai închiriez un autocar să plimb copiii dintr-o localitate în alta. Dacă nu se rezolvă până mâine, o să convoc ședință de consiliu să vedem de unde propunem bani. Sunt 47 cu 42 de copii care trebuie mișcați dintr-un loc în altul”, afirma primarul ridicând și problema mai gravă a transportului pe timpul iernii, când viscolul paralizează deplasarea.
Întrebat ce va face dacă se ajunge la închiderea școlii din Moșneni... „Atunci să se implice ministerul să-i mute, să facă ce vor ei. Tot ce a depins de mine ca și întreținere școli, tabere pentru copii, premii tot felul de olimpiade, toți banii au fost dați de consiliu. Pot să spun că 60% din venitul propriu al comunei s-a dus pentru școli și nu mi se pare corect ca acum să fac ce a hotărât Guvernul. Dacă au hotărât așa să dea și bani”.
Sursa foto: isjcta.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii