Dispar calificativele la clasele I - III, dar și profesorii de educație fizică și limbi străine. În dezbatere, o nouă „arhitectură“ a educației (galerie foto)

După „România educată” a echipei prezidențiale, la finele lunii martie, actualul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, a lansat „Educația ne unește”, o viziune sistemică ce se dorește dezbătută și mai apoi aplicată într-o nouă lege a educației naționale.
 
Ieri, la Palatul Copiilor din Constanța, directorii unităților de învățământ constănțene au stat față în față cu staff-ul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, pentru a dezbate această „Viziune asupra viitorului educației în România”.
Încă de la lansare, Ecaterina Andronescu preciza că viitoarea lege a Educației va trebui să amelioreze aspectele care determină lipsa actuală de încredere în școală. Cum? Câțiva dintre directorii prezenți ieri la ședința de lucru s-au arătat revoltați de propunerea de dispariție a catedrelor de educație fizică și limbi străine de la învățământul primar. „Nu neapărat ca director al Școlii nr. 7, dar ca bunică, mă declar nemulțumită de dispariția acestor catedre, pentru că este vorba despre o achiziție care trebuie continuată, întrucât în grădiniță toți copiii studiază o limbă străină” (prof. Aurora Suba).
 
Prof. Adrian Vărgatu, directorul Școlii „Sf. Andrei” din Mangalia, declara răspicat că îi repugnă ideea de egalitate și că devalorizarea calificativelor din cataloagele învățământului primar este determinată de părinții care au pus presiune nu numai pe copii, ci și pe dascăli. Cât despre o eventuală dispariție a profesorilor de educație fizică, respectiv limbi străine, același cadru didactic a concluzionat: „Familiile vor suplini ceea ce va scoate sistemul”.
 
Prof. Constanda Moraru, directorul Școlii gimnaziale nr. 28 „Dan Barbilian”, a reamintit de promisele... perfecționări (la momentul introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar) pentru predarea integrată la clasele primare, care s-au realizat parțial, și de eșecul proiectului CRED. „Senzația mea este că se repetă o istorie în ceea ce îi privește pe învățătorii care vor preda până la clasa a V-a. Nu avem cum să judecăm această viziune sistemică atâta timp cât nu cunoaștem planurile cadru sau programele”.
 
Inspectorul școlar general Gabriela Bucovală a încercat să liniștească spiritele afirmând, permanent, că este vorba despre o dezbatere a unei viziuni, și nu a unei legi „Este un concept general, o arhitectură. Cel mai bun scenariu va deveni lege, pentru că ideea principală este aceea a transferului succesului școlar într-un succes social. Trebuie să vedem care este beneficiul acestei arhitecturii față de cea existentă”.
 
Aplaudat avea să fie însă liderul sindical prof. Mitică Iosif, care a pus accentul pe faptul că profesorilor le-a fost subminată autoritatea de către părinții care au ajuns să dea sfaturi despre cum ar trebui să se predea la clasă, adăugând: „La ora actuală, învățământul românesc are trei tare: subfinanțarea, lipsa de stabilitate și lipsa de predictibilitate. Această viziune sistemică vorbește despre o serie de schimbări, dar nu vorbește deloc despre costurile acestora. Ne lipsesc toate elementele acestei construcții. Un lucru este cert: de 30 de ani încoace am schimbat 25 de miniștri, al căror portofoliu a atins o medie de 14 luni, iar unii dintre ei au făcut o obsesie din a-și pune amprenta cu orice preț asupra învățământului românesc, care la ora actuală suferă crunt din cauza finanțării insuficiente”.
 
În contraargument, prof. Alina Codreanu, inspector școlar general adjunct, și-a dorit să le reamintească celor prezenți că nimănui nu îi este permis să știrbească demnitatea celui de la catedră. „Din păcate, constat tot mai mult o adoptare a atitudinii de non-combat, ca să fim cool și să nu ne mai batem capul...”.
 

Vom reveni asupra acestei viziuni a ministrului Ecaterina Andronescu și cu opiniile altor profesori constănțeni.