Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de ISJ Constanţa, de Ziua Dobrogei (galerie foto + document)
Momente istorice la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“. Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“,
15 Nov, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
3963
Marime text
Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa a găzduit, ieri, Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ“, organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, marcând, astfel, Ziua Dobrogei. Potrivit tradiţiei, toţi cei care au luat parte la eveniment au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare. De la eveniment nu au lipsit nici momente artistice, susţinute de ansamblul de dansuri tradiţionale „Florile Dobrogei”.
„1918-2018, sărbătorim Centenarul Marii Uniri. Sărbătorim 100 de ani de eroism, patriotism, jertfă, curaj, recunoştinţă, 100 de ani de Istorie. Însă aceşti ultimi 100 de ani se bazează pe sute de ani de evenimente, care au marcat de-a lungul timpului istoria poporului român. Pornind de la formarea sa, continuând cu întemeierea statelor medievale româneşti şi relaţiile cu marile puteri ale vremii, s-au remarcat mari personalităţi care au contribuit la menţinerea libertăţii politice: Basarab 1, Bogdan, Mircea cel Bătrân Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir. Dar visul unirii într-un singur neam a existat de secole şi prin glasul proiectelor revoluţionare de la 1848 a fost făcut cunoscut în toate ţările româneşti: de la Iaşi, la Blaj, la Braşov, şi până la Cernăuţi.
Apoi, Alexandru loan Cuza realizează Mica Unire a Ţării Româneşti cu Moldova, în anul 1859, punând marile puteri în faţa faptului împlinit, formându-se statul modern România. Modernizarea începută de Al. I. Cuza şi continuată de regele Carol I creşte prestigiul ţării în rândul statelor europene.
Independenţa obţinută în urma războiului din 1877-1878, recunoscută de Marile Puteri la Berlin, îndeplineşte încă un obiectiv de veacuri al românilor. Mai rămânea un singur pas până la marea realizare, şi acesta a fost făcut, dar în urma unui sângeros război, cel de întregire naţională (1914-1918). Unirea tuturor românilor într-un stat unitar s-a realizat prin unirea provinciilor româneşti cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), apoi unirea Bucovinei cu România (15 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu ţara-mamă, România (pe data de 1 decembrie 1918).
Şi, astfel, azi putem sărbători: credinţa românilor care nu au renunţat la lupta ca toata suflarea românească să trăiască împreună, într-un singur stat, România; efortul susţinut al românilor de a nu-şi uita identitatea naţională; dorinţa românilor de a realiza Marea Unire indiferent de vicisitudinile istoriei de-a lungul timpului; perseverenţa liderilor politici şi a elitelor româneşti care au întreprins toate acţiunile diplomatice şi culturale ca Unirea să devină realitate; curajul şi eroismul celor care s-au jertfit pentru ca visul românilor de veacuri, Marea Unire, să fie posibil; ambiţia românilor de a rămâne împreună şi după 100 de ani de la Marea Unire, în ciuda tuturor regimurilor politice prin care au trecut.
Centenarul României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie şi un motiv de reflecţie, de conştientizare şi de responsabilitate că e de datoria noastră să păstrăm în suflet sentimentul de patriotism şi recunoştinţă şi să iubim România! La mulţi ani, români, la mulţi ani, România!“, a declarat inspectorul şcolar pentru istorie prof. Paula Carmen Iordan.
Premii pentru elevii câştigători ai Proiectului judeţean „Să ne cinstim eroii“
La startul evenimentului, au fost premiaţi elevii câştigători ai proiectului judeţean „Să ne cinstim eroii”, la secţiunile pictură şi colaj, proiect - concurs care s-a desfăşurat în lunile octombrie - noiembrie 2018. Astfel, la secţiunea Desen, premiul I a fost adjudecat de următorii elevi: Teodor Ţuţuianu şi Ioana Valentina Nicu, clasa a V-a la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia; Antonia-Iuliana Burlacu, clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială nr. 1 Pantelimon, Bianca Maria Tolnacs, Alexandra Grosu, clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia, Ioana Crâşman şi Sebastian Burciu, clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială nr. 40 „Aurel Vlaicu” Constanţa.
La secţiunea Pictură, premiul I a revenit elevilor: Beatrice Nicole Diaconescu şi Briana Nan, clasa a V-a la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanţa, Maria Preda şi Maria Ignat, clasa a VI-a la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Constanţa, Samira Ramiş şi Emma Buzamăt, clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială „Adrian V.Rădulescu“ Murfatlar, Sofia Coroamă şi Daria Grigore, clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza” Constanţa.
La secţiunea Colaj premiul I a revenit elevilor Mara Anais şi Alesia Groza, clasa a V-a la Şcoala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Ţiţeica“ Constanţa, Anca Teodora Acornicesei şi Cătalina Popescu, clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia, Sara Panait şi Alexandra Frigioiu, clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială nr. 12 „B.P. Hasdeu” Constanţa, Daniela Tote şi Alexia Petmezi, clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială nr. 12 „B.P. Hasdeu” Constanţa.
La lucrările simpozionului au participat mai multe cadre didactice din judeţul Constanţa. Printre aceştia s-au numărat: Mihaela Anghelescu de la Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea“, Izabela Manuela Stavăr-Vergea de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria“, Alina Mihaela Bâcă de la Liceul Teoretic „Carmen Sylva“ din Eforie Sud, Nicoleta Benchea, Claudia Portase şi Mihai Paris de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“, Violeta Bodolică de la Şcoala Gimnazială „Tudor Arghezi“ din Năvodari, Felicia Elena Boşcodeală de la Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret“ din Buzău, Florica Butuc de la Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicoale Tonitza“, Eugenia Crăciun de la Liceul Teoretic „George Călinescu“, Silvia Cuseac de la Liceul Teoretic „Callatis“ din Mangalia, Dragoş Dumitru Dragomir de la Liceul Tehnologic „I.C. Brătianu“ din Nicolae Bălcescu, Anastasia Dumitru de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga“, Cristina Iulia Gîlă de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu“, Adriana Grozavu de la Şcoala Gimnazială nr. 12 „B.P.Haşdeu“, Adrian Ilie de la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia, Claudia Ilie de la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia,
Gabriela Raluca Marcov de la Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu“ Medgidia, Vasilica Lenuţa Mihail de la Şcoala Gimnazială Hamcearca din judeţul Tulcea, Otilia Mitroi de la Şcoala Gimnazială „Viceamiral I. Murgescu“ din Valu lui Traian, Rodica Motocu de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria“, Minodora Nicolai de la Şcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu“, Nina Nicolau de la Şcoala Gimnazială „George Enescu“ din Năvodari, Elena Nistor de la Liceul Teoretic „Ovidius“, Anişoara Paris de la Liceul Teoretic „Ovidius“, Ana Dodre Petre de la Şcoala Gimnazială Cuza Vodă şi mulţi alţii.
Un alt moment din cadrul simpozionului organizat de ISJ Constanţa a avut loc în curtea Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“. Printre invitaţi s-au aflat: Gabriela Bucovală - inspector şcolar general al ISJ Constanţa, Decebal Făgădău - primarul municipiului Constanţa, Vasile Nicoară - directorul Colegiului „Mircea cel Bătrân“.
„Nimeni nu-şi mai poate imagina azi cum ar arăta România fără Dobrogea. De aceea, vă spun cu mândrie: La mulţi ani, Dobrogea, mozaic de neamuri, spaţiu cultural absorbant şi tezaur de istorie. La mulţi ani tuturor“, a declarat Gabriela Bucovală, inspector şcolar general al ISJ Constanţa.
„Sărbătorim un moment important. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de când Dobrogea a revenit acasă la patria-mamă. Este greu să vorbeşti unor tineri despre ce s-a întâmplat acum 140 de ani, deoarece, azi, preocupările sunt altele. Azi este o zi importantă, este o zi de care voi vă veţi aduce aminte cu emoţie peste ani. Voi trebuie să folosiţi acest tezaur de cunoştinţe de la Colegiul „Mircea cel Bătrân“, să mergeţi peste tot în lume, dar să nu uitaţi că aici sunteţi acasă. La mulţi ani, dragi viitori conducători de ţară, de judeţ, de oraş, viitori lideri ai lumii. Sunt onorat să fiu mircist şi pentru mine Dobrogea înseamnă să fiu acasă“, le-a spus celor prezenţi primarul Decebal Făgădău.
Aşezarea Dobrogei la gurile Dunării - important fluviu european - dar şi la ţărmul Mării Negre a conferit ţinutului o importanţă geostrategică deosebită şi l-a transformat într-un „pământ al sintezelor”. Dobrogea a devenit creuzetul în care au fuzionat valori culturale, materiale si spirituale dintre cele mai diverse, cultura greacă şi cea latină, la care factorul getic autohton a adus o importantă contribuţie, românii dobrogeni fiind exponenţii de frunte ai acestei sinteze. Teritoriul, aflat de-a lungul secolelor în calea năvălirilor străine, ajunge de la începutul secolului al XV-lea şi până la 1878, sub stăpânirea Imperiului Otoman. După războiul ruso-turc din 1877-1878, ţinutul este reintegrat României, la 14 noiembrie 1878 autorităţile româneşti preiau administraţia Dobrogei, eveniment de la care aniversăm astăzi 140 de ani.
Ziua Naţională a Dobrogei va fi omagiată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”, aflat la a IV-a ediţie. Studiile şi articolele despre Dobrogea, despre istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile teritoriului dintre Dunăre şi Mare vor fi prezentate de profesori de istorie în cadrul întâlnirii şi constituie conţinutul celui de-al patrulea volum cu acelaşi titlu al simpozionului. În unităţile şcolare din întreg judeţul Constanţa au avut loc diverse activităţi prin care copiii sărbătoresc această zi importantă pentru noi, românii din Dobrogea: momente artistice dedicate Zilei Dobrogei, concursuri şcolare legate de revenirea Dobrogei la România, scenete, expoziţii de picturi şi colaje cu tema Dobrogea, comunicări ştiinţifice, prezentări power point, expoziţie de carte istorică, prezentarea obiceiurilor, tradiţiilor şi preparatelor culinare dobrogene.
În secţiunea Documente puteţi consulta lista premiilor obţinute de elevi la proiectul judeţean „Să ne cinstim eroii”.
„1918-2018, sărbătorim Centenarul Marii Uniri. Sărbătorim 100 de ani de eroism, patriotism, jertfă, curaj, recunoştinţă, 100 de ani de Istorie. Însă aceşti ultimi 100 de ani se bazează pe sute de ani de evenimente, care au marcat de-a lungul timpului istoria poporului român. Pornind de la formarea sa, continuând cu întemeierea statelor medievale româneşti şi relaţiile cu marile puteri ale vremii, s-au remarcat mari personalităţi care au contribuit la menţinerea libertăţii politice: Basarab 1, Bogdan, Mircea cel Bătrân Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir. Dar visul unirii într-un singur neam a existat de secole şi prin glasul proiectelor revoluţionare de la 1848 a fost făcut cunoscut în toate ţările româneşti: de la Iaşi, la Blaj, la Braşov, şi până la Cernăuţi.
Apoi, Alexandru loan Cuza realizează Mica Unire a Ţării Româneşti cu Moldova, în anul 1859, punând marile puteri în faţa faptului împlinit, formându-se statul modern România. Modernizarea începută de Al. I. Cuza şi continuată de regele Carol I creşte prestigiul ţării în rândul statelor europene.
Independenţa obţinută în urma războiului din 1877-1878, recunoscută de Marile Puteri la Berlin, îndeplineşte încă un obiectiv de veacuri al românilor. Mai rămânea un singur pas până la marea realizare, şi acesta a fost făcut, dar în urma unui sângeros război, cel de întregire naţională (1914-1918). Unirea tuturor românilor într-un stat unitar s-a realizat prin unirea provinciilor româneşti cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), apoi unirea Bucovinei cu România (15 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu ţara-mamă, România (pe data de 1 decembrie 1918).
Şi, astfel, azi putem sărbători: credinţa românilor care nu au renunţat la lupta ca toata suflarea românească să trăiască împreună, într-un singur stat, România; efortul susţinut al românilor de a nu-şi uita identitatea naţională; dorinţa românilor de a realiza Marea Unire indiferent de vicisitudinile istoriei de-a lungul timpului; perseverenţa liderilor politici şi a elitelor româneşti care au întreprins toate acţiunile diplomatice şi culturale ca Unirea să devină realitate; curajul şi eroismul celor care s-au jertfit pentru ca visul românilor de veacuri, Marea Unire, să fie posibil; ambiţia românilor de a rămâne împreună şi după 100 de ani de la Marea Unire, în ciuda tuturor regimurilor politice prin care au trecut.
Centenarul României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie şi un motiv de reflecţie, de conştientizare şi de responsabilitate că e de datoria noastră să păstrăm în suflet sentimentul de patriotism şi recunoştinţă şi să iubim România! La mulţi ani, români, la mulţi ani, România!“, a declarat inspectorul şcolar pentru istorie prof. Paula Carmen Iordan.
Premii pentru elevii câştigători ai Proiectului judeţean „Să ne cinstim eroii“
La startul evenimentului, au fost premiaţi elevii câştigători ai proiectului judeţean „Să ne cinstim eroii”, la secţiunile pictură şi colaj, proiect - concurs care s-a desfăşurat în lunile octombrie - noiembrie 2018. Astfel, la secţiunea Desen, premiul I a fost adjudecat de următorii elevi: Teodor Ţuţuianu şi Ioana Valentina Nicu, clasa a V-a la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia; Antonia-Iuliana Burlacu, clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială nr. 1 Pantelimon, Bianca Maria Tolnacs, Alexandra Grosu, clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia, Ioana Crâşman şi Sebastian Burciu, clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială nr. 40 „Aurel Vlaicu” Constanţa.
La secţiunea Pictură, premiul I a revenit elevilor: Beatrice Nicole Diaconescu şi Briana Nan, clasa a V-a la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanţa, Maria Preda şi Maria Ignat, clasa a VI-a la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Constanţa, Samira Ramiş şi Emma Buzamăt, clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială „Adrian V.Rădulescu“ Murfatlar, Sofia Coroamă şi Daria Grigore, clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza” Constanţa.
La secţiunea Colaj premiul I a revenit elevilor Mara Anais şi Alesia Groza, clasa a V-a la Şcoala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Ţiţeica“ Constanţa, Anca Teodora Acornicesei şi Cătalina Popescu, clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia, Sara Panait şi Alexandra Frigioiu, clasa a VII-a la Şcoala Gimnazială nr. 12 „B.P. Hasdeu” Constanţa, Daniela Tote şi Alexia Petmezi, clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială nr. 12 „B.P. Hasdeu” Constanţa.
Zeci de relatări la simpozion
La lucrările simpozionului au participat mai multe cadre didactice din judeţul Constanţa. Printre aceştia s-au numărat: Mihaela Anghelescu de la Şcoala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea“, Izabela Manuela Stavăr-Vergea de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria“, Alina Mihaela Bâcă de la Liceul Teoretic „Carmen Sylva“ din Eforie Sud, Nicoleta Benchea, Claudia Portase şi Mihai Paris de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“, Violeta Bodolică de la Şcoala Gimnazială „Tudor Arghezi“ din Năvodari, Felicia Elena Boşcodeală de la Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret“ din Buzău, Florica Butuc de la Şcoala Gimnazială nr. 39 „Nicoale Tonitza“, Eugenia Crăciun de la Liceul Teoretic „George Călinescu“, Silvia Cuseac de la Liceul Teoretic „Callatis“ din Mangalia, Dragoş Dumitru Dragomir de la Liceul Tehnologic „I.C. Brătianu“ din Nicolae Bălcescu, Anastasia Dumitru de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga“, Cristina Iulia Gîlă de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu“, Adriana Grozavu de la Şcoala Gimnazială nr. 12 „B.P.Haşdeu“, Adrian Ilie de la Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia, Claudia Ilie de la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia,
Gabriela Raluca Marcov de la Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu“ Medgidia, Vasilica Lenuţa Mihail de la Şcoala Gimnazială Hamcearca din judeţul Tulcea, Otilia Mitroi de la Şcoala Gimnazială „Viceamiral I. Murgescu“ din Valu lui Traian, Rodica Motocu de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria“, Minodora Nicolai de la Şcoala Gimnazială „Aurel Vlaicu“, Nina Nicolau de la Şcoala Gimnazială „George Enescu“ din Năvodari, Elena Nistor de la Liceul Teoretic „Ovidius“, Anişoara Paris de la Liceul Teoretic „Ovidius“, Ana Dodre Petre de la Şcoala Gimnazială Cuza Vodă şi mulţi alţii.
Primarul Făgădău, printre invitaţi
Un alt moment din cadrul simpozionului organizat de ISJ Constanţa a avut loc în curtea Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân“. Printre invitaţi s-au aflat: Gabriela Bucovală - inspector şcolar general al ISJ Constanţa, Decebal Făgădău - primarul municipiului Constanţa, Vasile Nicoară - directorul Colegiului „Mircea cel Bătrân“.
„Nimeni nu-şi mai poate imagina azi cum ar arăta România fără Dobrogea. De aceea, vă spun cu mândrie: La mulţi ani, Dobrogea, mozaic de neamuri, spaţiu cultural absorbant şi tezaur de istorie. La mulţi ani tuturor“, a declarat Gabriela Bucovală, inspector şcolar general al ISJ Constanţa.
„Sărbătorim un moment important. Anul acesta se împlinesc 140 de ani de când Dobrogea a revenit acasă la patria-mamă. Este greu să vorbeşti unor tineri despre ce s-a întâmplat acum 140 de ani, deoarece, azi, preocupările sunt altele. Azi este o zi importantă, este o zi de care voi vă veţi aduce aminte cu emoţie peste ani. Voi trebuie să folosiţi acest tezaur de cunoştinţe de la Colegiul „Mircea cel Bătrân“, să mergeţi peste tot în lume, dar să nu uitaţi că aici sunteţi acasă. La mulţi ani, dragi viitori conducători de ţară, de judeţ, de oraş, viitori lideri ai lumii. Sunt onorat să fiu mircist şi pentru mine Dobrogea înseamnă să fiu acasă“, le-a spus celor prezenţi primarul Decebal Făgădău.
Dobrogea, fuziunea valorilor culturale, materiale şi spirituale
Aşezarea Dobrogei la gurile Dunării - important fluviu european - dar şi la ţărmul Mării Negre a conferit ţinutului o importanţă geostrategică deosebită şi l-a transformat într-un „pământ al sintezelor”. Dobrogea a devenit creuzetul în care au fuzionat valori culturale, materiale si spirituale dintre cele mai diverse, cultura greacă şi cea latină, la care factorul getic autohton a adus o importantă contribuţie, românii dobrogeni fiind exponenţii de frunte ai acestei sinteze. Teritoriul, aflat de-a lungul secolelor în calea năvălirilor străine, ajunge de la începutul secolului al XV-lea şi până la 1878, sub stăpânirea Imperiului Otoman. După războiul ruso-turc din 1877-1878, ţinutul este reintegrat României, la 14 noiembrie 1878 autorităţile româneşti preiau administraţia Dobrogei, eveniment de la care aniversăm astăzi 140 de ani.
Ziua Naţională a Dobrogei va fi omagiată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa prin Simpozionul „Unitate în diversitate pe pământ dobrogean”, aflat la a IV-a ediţie. Studiile şi articolele despre Dobrogea, despre istoria, cultura, obiceiurile şi tradiţiile teritoriului dintre Dunăre şi Mare vor fi prezentate de profesori de istorie în cadrul întâlnirii şi constituie conţinutul celui de-al patrulea volum cu acelaşi titlu al simpozionului. În unităţile şcolare din întreg judeţul Constanţa au avut loc diverse activităţi prin care copiii sărbătoresc această zi importantă pentru noi, românii din Dobrogea: momente artistice dedicate Zilei Dobrogei, concursuri şcolare legate de revenirea Dobrogei la România, scenete, expoziţii de picturi şi colaje cu tema Dobrogea, comunicări ştiinţifice, prezentări power point, expoziţie de carte istorică, prezentarea obiceiurilor, tradiţiilor şi preparatelor culinare dobrogene.
În secţiunea Documente puteţi consulta lista premiilor obţinute de elevi la proiectul judeţean „Să ne cinstim eroii”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii