Noi măsuri aplicate în sistemul de educație din România Fără teze, fără medii semestriale
Noi măsuri aplicate în sistemul de educație din România: Fără teze, fără medii semestriale- Renunțarea la tezele și mediile semestriale, precum și introducerea programului „Masă sănătoasă în școli”, sunt doar câteva dintre noile măsuri ce vor fi aplicate în învățământul românesc
Multe schimbări a suferit sistemul educațional în România, în ultimele trei decenii. Aproape fiecare ministru de resort a venit cu idei noi, care au încercat să facă învățământul românesc mai actual, mai performant, mai prietenos.
Privind retrospectiv, n-am putea spune că s-a reușit mare lucru, în învăţământul superior şi în cercetare, câteva insule de excelenţă sunt scufundate într-o mare de mediocritate, copiii se duc la școală cu aceeași lipsă de entuziasm, programa e la fel de încărcată și lipsită de pragmatism, de legătura cu viața reală care îi va „înghiți” pe absolvenți, după terminara școlii.
Aflăm, totuși, că, începând cu anul şcolar 2023-2024, se va introduce, în învățământul preuniversitar, o nouă disciplină, Educaţie pentru Viaţă, care va fi cuprinsă în planurile cadru.
Din conferința de presă de luni, 30 mai, convocată de ministrul actual al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, am aflat și celelalte măsuri care se vor aplica în sistemul de educație din România - cele mai importante fiind acelea prin care se renunță la mediile semestriale și la obligativitatea tezelor.
Va exista, astfel, o singură medie generală la finalul anului. ”Dorim să mutăm accentul de pe note pe aceste evaluări de competențe”, a declarat ministrul.
El a mai precizat că Regulamentul de funcţionare a învăţământului preuniversitar va fi publicat marţi, în Monitorul Oficial.
A anunţat, de asemenea, că propune instituirea programului naţional „Masă sănătoasă în şcoli”, care s-ar putea derula în următorii cinci ani şi ar beneficia de o finanţare de un miliard de euro, urmând să contribuie la reducerea abandonului şcolar.
„Programul urmează să aibă o durată de cinci ani: 2022 – 2027, să fie gestionat în parteneriat de către Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, să aibă o finanţare de un miliard de euro pentru cei cinci ani, să cupleze surse de finanţare de la bugetul naţional şi fonduri externe nerambursabile și rambursabile. În total, aceste surse de finanţare vor trebui să genereze un miliard de euro pentru finanţarea programului, astfel încât să avem o extindere semnificativă a programului de sprijin pentru reducerea abandonului şcolar, pentru un număr cât mai mare de elevi.
Sorin Cîmpeanu a explicat că Ministerul Sănătăţii va întocmi lista alimentelor care vor intra în acest program.
“Ministerul Educaţiei, în plus, a asumat introducerea modulului Pentru alimentaţie sănătoasă în cadrul disciplinei Educaţie pentru Viaţă care va fi cuprinsă în planurile cadru începând cu anul şcolar 2023 – 2024. Deci din septembrie 2023. Ministerul Sănătăţii va întocmi o listă a alimentelor care definesc conceptul de alimentaţie sănătoasă. Ministerul Agriculturii se va concentra pe furnizarea acestor produse agroalimentare româneşti, cu siguranţă din discuţii a reieşit că va fi inclus şi un baton nutritiv bio, spre exemplu, dar lista va fi definitivată de către Ministerul Sănătăţii.”, a mai precizat Sorin Cîmpeanu.
Sperăm ca noile măsuri să mai scuture din praful care s-a așezat pe un sistem vetust, cu mari probleme de eficienţă, echitate, calitate şi relevanţă pentru economia cunoaşterii.
Citește și:
#DobrogeaDigitală: „Avem cultură, dar nu avem educație”
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp