Propuneri de îmbunătățire ale programelor școlare. La ce așteptări trebuie să răspundă

Reprezentații Ministerului Educației Naționale au prezentat, în cursul acestei săptămâni, acțiunile realizate și planurile pentru următoarea perioadă, inclusiv în ceea ce privește proiectele de programe școlare pentru gimnaziu și a manualelor aferente.

În acest context, Federația Coaliția pentru Educație atrage atenția asupra necesității de îmbunătățire a acestor programe, pentru a răspunde cerințelor actuale.  

Coaliția pentru Educație atrage atenția că este necesar ca programele să răspundă următoarelor așteptări:

• Competențele-cheie: cum anume servește fiecare programă la formarea competențelor - cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, definite la nivel european, ce includ nu doar cunoștințe, ci și deprinderi, atitudini/valori?
• Corelarea programelor între materii: a existat sau va exista o etapă destinată acestui proces de corelare și cum vor fi evaluate progresele realizate în această privință, astfel încât să  depășim etapa segregării curriculare?
• Formarea profesorilor: cum va fi asigurată implementarea la clasă a programelor de către cadrele didactice?
• Aerisirea programei: cum ne asigurăm că profesorii vor avea 25% din bugetul de timp al anului școlar pentru a adapta conținutul programelor la caracteristicile elevilor şi la strategia şcolii din care face parte?
• Corelarea programelor pentru nivel primar și cel secundar: care este calendarul / harta care va asigura îmbunătățirea programelor (în următorii 3-5 ani), astfel încât să evoluăm către un învățământ transdisciplinar și să nu mai existe ruptura între nivelul primar și cel secundar?, conform unui comunicat Plus Communication remis ZIUA de Constanța.

 Profilul de competențe al absolventului – programele școlare – sistemul de evaluare

Pentru înțelegerea procesului, ar trebui să se pornească de la un „portret al absolventului”, care să fie realizat printr-o ofertă educațională (programele școlare), ce include formarea de competențe generale și specifice, la fiecare disciplină. 

Este importantă corelarea cu procesul de evaluare încă din această etapă de design, pentru a avea o „listă de verificare pe parcurs”. Astfel, putem spune unde se află un elev pe drumul către dobândirea competențelor definite în profilul absolventului, competențe care ar trebui să se regăsească la toate materiile.  Nu ar trebui să existe discipline concentrate doar pe cunoștințe și ceva abilități și discipline dedicate practicării comportamentelor dezirabile, menite să construiască caractere.

Metode noi de predare și formarea profesorilor

În ceea ce privește sugestiile metodologice, Coaliția pentru Educație apreciază orientarea către metode interactive, de educație non-formală, care încurajează lucrul în echipă, dezbaterile și învățarea pe bază de proiect. 

Experiența programului „Școala altfel” a arătat cât de importantă este pregătirea cadrelor didactice pentru a utiliza astfel de metode și sperăm că tema formării cadrelor didactice, deschisă în 2016 de către Coaliția pentru Educație, va fi reluată în acest an, la nivel de politici publice.

 
Teme esențiale pentru adolescenți și participarea lor la procesul de învățare

„Nu în ultimul rând, considerăm că este necesar ca programele diferitelor materii să țină seama de teme relevante pentru adolescenți (autocunoaștere, încredere în sine, motivație, toleranță, comunicare, lucru în echipă), precum și a problemelor specifice vârstei (prevenirea și soluționarea situațiilor de intimidare, agresivitate, conflict, violență, bullying, precum și educația pentru sănătate, orientare în carieră etc.).

Introducerea orei de Consiliere și Dezvoltare Personală în planul cadru este un progres, dar o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a răspunde acestor nevoi. În plus, nu este clar cine și cât de pregătiți vor fi cei care vor susține aceste ore. Această alegere între consilieri și diriginți este critic să fie făcută acum, simultan cu formularea programei școlare pentru că poate impune regândirea întregii programe”, se mai arată în comunicat.

 

„Dată fiind presiunea luării unor decizii acum, pentru elevii din clasele a IV-a, recomandările noastre se referă la:

• asumarea politica a programelor acum, cât mai curate ca structură și cu reprezentare vizibilă a legăturii dintre competențele formate și modalitățile propuse pentru aceasta;

• contractarea de manualelor pentru gimnaziu să nu fie făcută în grabă: în absența unei strategii clare (v. discutia privind o posibilă lege a manualului), a unei decizii privind regimul de ”open data” al conținutului manualelor; graba ar fi încă un element major de stres pentru generația care NU a avut manuale pe bancă în toamnă, din clasa I până în clasa a IV-a. 

• folosirea acestui context ca pe o oportunitate de învățare și dezvoltare pentru profesorii care vor fi nevoiți să înțeleagă programele școlare și să le operaționalizeze la clasă. Considerăm că există resurse în sistem, inclusiv prin atragerea de fonduri europene, pentru ca MEN să poată pune la dispoziție sugestii metodologice și programe de formare pentru profesorii care vor preda din toamnă la clasa a V-a.

• după asumarea programele pentru gimnaziu, se va putea progresa și în activitatea de programare pentru ciclul secundar superior (liceu), parte din această activitate fiind în derulare, cu susținere financiară prin contractul de împrumut cu Banca Mondială – Proiectul privind Învățământul Secundar - ROSE (Romanian Secondary Education)”, potrivit comunicatului citat.

Sursa foto: coalitiaedu.ro