Revista Zări Alb Astre Este ROMGLEZA decăderea limbii române?

Romgleza, sau mai bine spus forma simplificată de vorbire constând în amestecarea lexicului și gramaticii limbilor română și engleză, este întâlnită tot mai frecvent în limbajul milenianilor sau al generației Z.

Cauza existenței romglezei este creșterea și dezvoltarea într-o societate în care limba de circulație internațională este engleza. Ați putea spune acum: „Dupa această logică, dacă chineza ar fi limbă de circulație internațională, noi am vorbi romchineză?” Teoretic da, deoarece ar însemna că industria de divertisment este în chineză așa cum în realitate majoritatea platformelor de filme sau seriale provin din America, la fel și cu industria televiziunii.

Dacă i-aș spune bunicii mele că în loc de „jenant” folosesc cuvântul „cringe” sau „anyways” în loc de „oricum” ar spune că „am omorât” lim- ba română. Însă există și păreri din partea colegilor de generație care îi dau dreptate bunicii mele.

În secolul al XIX-lea am preluat cuvinte din alte limbi. Un exemplu concret ar fi generația bonjuristă. Cuvântul „bonjurist” este un epitet care era acordat fiilor de boieri întorși de la studii din apusul Europei, în special din Franța, de unde veneau cu idei liberale, progresiste. Ansamblul concepțiilor, comportărilor și manifestărilor care îi caracterizează pe bonjuriști au primit, prin derivare, denumirea de bonjurism. Rolul bonjuriștilor, persiflați la vremea aceea, a fost unul foarte mare în evoluția limbii române. Astfel încât „franțuzismele” pe care le aruncau ici colo au fost ironizate de autorii contemporani lor, au devenit neologisme folosite de toți vorbitorii de limbă română.

Care este adevărul atunci? Este romgleza un atac la individualitatea țării noastre sau un mod de dezvoltare imprevizibil al României?

Ei bine pentru a răspunde la întrebare vom realiza o listă pro vs. contra ideii de romgleză care va ajuta în luarea deciziei finale.

Avantajele romglezei se rezumă la lejeritatea folosirii limbii engleze față de română. Referindu-mă la lungimea și sensul cuvintelor sau la traducerile lor. Un exemplu ar fi verbul „to objectify” care în română nu are o traducere, în schimb există verbul „a obiectiviza” care înseamnă „a seta un obiectiv, a căpăta caracter obiectiv”.

Aici intervine romgleza, în loc să îți bați capul cu traducerile pur și simplu te folosești de ea, plus că sună mai cool.


Acum că am terminat de scris principalele avantaje, haideți să vedem dezavantajele acestui nou mod de comunicare:

Primul ar fi necunoașterea limbii engleze. Firesc dacă nu știi o limbă, nu o poți folosi. Și cum la noi în țară accentul nu este pus pe aprofundarea limbilor străine, învățământul românesc axându-se pe partea de real în cei 12 ani de școală, o mare parte din tineri absolvenți ies pe porțile liceului cu un nivel începător de cunoștințe în engleză.

Al doilea ar consta în dificultatea creierului de a gândi în două limbi. Fiind un copil din genereația Z, am crescut cu engleza. Îmi este mai ușor să vorbesc romgleză deoarece dacă nu îmi amintesc un cuvânt sau o expresie în prima limbă îmi amintesc în a doua, dar aici intervine dezavantajul: nu poți formula o frază într-o singură limbă cap coadă.

Însă consultând lista de mai sus, nu cred că putem trage o concluzie. Poate de fapt nici nu există o variantă corectă, ci pur și simplu ar trebui să ne adaptăm situațiilor și persoanelor cărora ne adresăm. Voi ce părere aveți?


Surse:

https://www.youtube.com/watch?v=4ugW-2lZBA4wikipedia.org

Autor

Daria BULANCEA

Articol și foto preluate de pe site-ul revistei Zări Alb Astre.ro