Revista Zări Alb Astre Reverie. Pixeli și tinere pixuri

O taină imprevizibilă a existenței mele
Umple golurile rămase neastupate
Cu pete negre, otravă și mărgele
Prezis a fost să mă acapareze toate!

Blestemată să fie urgia nonșalantă,
Și-ntunericul, tulburător de gânduri!
Băutura, grotesc de manipulantă,
Nu mai pot citi printre rânduri.

Sufletul își îndeplinește menirea
Și învață să-și topească scheletul mândriei

În mocirla care a stăruit unirea
A două universuri, în agonie.


Împărțim aceleași energii nenorocite
Blasfemie-n rândul țăranilor creștini!
Iar prin crăpături de gânduri tocite,
Se creează un fel de mlaștini.

Nămolul translucid mă prinde-n mreaja sa
Și cu greu mă mențin la suprafață,
Are rost să-mi risipesc, egoist, șansa?

Sau să mă prăpăd, tardiv, în ceață?

Autor: Bianca SECELEANU

ARticol şi foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre