Revista Zări Alb Astre. ZăriAlbAstre2012. „În contra direcţiei de astăzi în incultura română“ de Dan Munteanu, clasa a XII-a A
Revista Zări Alb Astre. ZăriAlbAstre2012. „În contra direcţiei de astăzi în incultura română“ de Dan
31 Jul, 2023 08:21
ZIUA de Constanta
1049
Marime text
Redăm în cele ce urmează articolul scris de Dan Munteanu, clasa a XII-a A, publicat în numărul 2 din anul I al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei.
„Cocalari, inculţi, inepţi, şi piţipoance, oameni fără motivaţie, fără dorinţă, fără esenţă şi mai ales fără capacităţi intelectuale. Pe străzi, prin parcuri, instituţii publice, localuri de fiţe şi baruri ieftine şi, din păcate, prin şcoli şi licee. Cu burtă sau fără, cu ceafa lată sau părul în spic, cu inele şi brăţări la mâini şi la picioare, dar întotdeauna fără creier. Crescuţi cu bani mulţi sau doar cu impresia lor, îndoctrinaţi cu ideea că sunt atotputernici şi că nu trebuie să facă nimic pentru a-şi consolida statutul social şubred, de semi-vedete, întotdeauna gata de o confruntare fizică, niciodată de o confruntare morală. Întotdeauna împotriva evoluţiei, a ieşirii din mizerie şi a culturii, împotriva celor care o promovează, mereu gata de a arunca o replică usturătoare (oare?) adversarului din cercul opus, aceste fiinţe se găsesc oriunde şi au orice vârstă.
Dar studiul acestor entităţi care, precum fantomele, îţi lasă un aer rece când trec pe lângă tine, ar fi în zadar fără o descriere detaliată în funcţie de pretinsa valoare a şmecheriei, tradusă prin opulenţă şi opoziţie faţă de cultură şi normalitate.
Şmecherul. Un fel de Superman (Vin Diesel?) al prostiei, care întotdeauna iese în faţă ca să îşi apere colegii cu care împărtăşeşte aceleaşi caracteristici, se află la conducerea sau în componenţa turmei (cirezii, stolului?). Gata de atac, priveşte adversarul cu ochi tâmpi, şi îi estimează valoarea după preţul hainelor şi greutatea lanţurilor de la gât. Constată cu stupoare că acesta nu merită atenţie şi trece cu mare fast la următorul. Nu umblă niciodată singur. Însoţit de unul sau mai mulţi, scanează teritoriul, în căutarea unor noi posibilităţi: o piţipoancă cu piciorul gros şi burta revărsată 15-20 cm peste curea sau un posibil recrut nevinovat care să lărgească şi mai mult turma şi aşa prea mare. Pus faţă în faţă cu inteligenţa, priveşte prin ea şi refuză să o înţeleagă. Prin ochii lui orbi se revarsă umila senzaţie a neputinţei, care refuză cu toate puterile să fie recunoscută. Căci, înainte de toate, este un neputincios. Dar cum ar putea să recunoască? Cum ar putea să îşi piardă statutul de Şmecher Alfa şi să fie detronat de unul mai deştept ca el? Pentru că deşteptăciunea pentru el nu există; este doar o plăsmuire a celor inferiori, o altă găselniţă penibilă menită să îl retrogradeze încă o poziţie pe scara evoluţiei.
Depăşiţi numeric, oamenii culţi sau măcar normali se văd nevoiţi să se izoleze în grupuri împrejmuite de Marele Zid. În singurătatea ei, inteligenţa se izolează, şi ea, odată cu purtătorii săi, în spatele Zidului. Separate, două lumi total diferite ce nu interacţionează niciodată mai mult decât un copil de 3 ani şi o adolescentă de 18 ani cu gânduri mari.
Dar direcţia ce o vor urma cei din exteriorul zidului va fi întotdeauna aceeaşi. Situaţi la periferia societăţii, trăind totuşi cu speranţa că se află în centrul ei, necocalarii şi nepiţipoancele vor continua să se izoleze şi mai mult, până când vor dispărea cu totul.
Tu de care parte a zidului eşti?“, de Dan Munteanu, clasa a XII-a A
Sursă foto: pexels.com
Articol și foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre
Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 2, anul I, din Biblioteca Virtuală
Citește și:
„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“
„Cocalari, inculţi, inepţi, şi piţipoance, oameni fără motivaţie, fără dorinţă, fără esenţă şi mai ales fără capacităţi intelectuale. Pe străzi, prin parcuri, instituţii publice, localuri de fiţe şi baruri ieftine şi, din păcate, prin şcoli şi licee. Cu burtă sau fără, cu ceafa lată sau părul în spic, cu inele şi brăţări la mâini şi la picioare, dar întotdeauna fără creier. Crescuţi cu bani mulţi sau doar cu impresia lor, îndoctrinaţi cu ideea că sunt atotputernici şi că nu trebuie să facă nimic pentru a-şi consolida statutul social şubred, de semi-vedete, întotdeauna gata de o confruntare fizică, niciodată de o confruntare morală. Întotdeauna împotriva evoluţiei, a ieşirii din mizerie şi a culturii, împotriva celor care o promovează, mereu gata de a arunca o replică usturătoare (oare?) adversarului din cercul opus, aceste fiinţe se găsesc oriunde şi au orice vârstă.
Dar studiul acestor entităţi care, precum fantomele, îţi lasă un aer rece când trec pe lângă tine, ar fi în zadar fără o descriere detaliată în funcţie de pretinsa valoare a şmecheriei, tradusă prin opulenţă şi opoziţie faţă de cultură şi normalitate.
Şmecherul. Un fel de Superman (Vin Diesel?) al prostiei, care întotdeauna iese în faţă ca să îşi apere colegii cu care împărtăşeşte aceleaşi caracteristici, se află la conducerea sau în componenţa turmei (cirezii, stolului?). Gata de atac, priveşte adversarul cu ochi tâmpi, şi îi estimează valoarea după preţul hainelor şi greutatea lanţurilor de la gât. Constată cu stupoare că acesta nu merită atenţie şi trece cu mare fast la următorul. Nu umblă niciodată singur. Însoţit de unul sau mai mulţi, scanează teritoriul, în căutarea unor noi posibilităţi: o piţipoancă cu piciorul gros şi burta revărsată 15-20 cm peste curea sau un posibil recrut nevinovat care să lărgească şi mai mult turma şi aşa prea mare. Pus faţă în faţă cu inteligenţa, priveşte prin ea şi refuză să o înţeleagă. Prin ochii lui orbi se revarsă umila senzaţie a neputinţei, care refuză cu toate puterile să fie recunoscută. Căci, înainte de toate, este un neputincios. Dar cum ar putea să recunoască? Cum ar putea să îşi piardă statutul de Şmecher Alfa şi să fie detronat de unul mai deştept ca el? Pentru că deşteptăciunea pentru el nu există; este doar o plăsmuire a celor inferiori, o altă găselniţă penibilă menită să îl retrogradeze încă o poziţie pe scara evoluţiei.
Depăşiţi numeric, oamenii culţi sau măcar normali se văd nevoiţi să se izoleze în grupuri împrejmuite de Marele Zid. În singurătatea ei, inteligenţa se izolează, şi ea, odată cu purtătorii săi, în spatele Zidului. Separate, două lumi total diferite ce nu interacţionează niciodată mai mult decât un copil de 3 ani şi o adolescentă de 18 ani cu gânduri mari.
Dar direcţia ce o vor urma cei din exteriorul zidului va fi întotdeauna aceeaşi. Situaţi la periferia societăţii, trăind totuşi cu speranţa că se află în centrul ei, necocalarii şi nepiţipoancele vor continua să se izoleze şi mai mult, până când vor dispărea cu totul.
Tu de care parte a zidului eşti?“, de Dan Munteanu, clasa a XII-a A
Sursă foto: pexels.com
Articol și foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre
Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 2, anul I, din Biblioteca Virtuală
Citește și:
„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii