Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2012. „Mari sărbători islamice Bayram-ul“ de Aytu Gelal, clasa a XI-a C

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Aytu Gelal, clasa a XI-a C, publicat în numărul 2 din anul I al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„La ce vă gândiţi când auziţi de Bayram? Petreceri şi baclavale? Haideţi să aflăm ce înseamnă el şi ce se sărbătoreşte de fapt. Bayram-ul este cea mai importantă sărbătoare islamică. Întrucât calendarul islamic se bazează pe rotaţia lunii, şi nu a soarelui, un an islamic durează 354-355 de zile, fiecare lună având 28-29 de zile. 

Ramazan Bayram sau Şeker Bayram, traducându-se prin «Bayramul de zahăr», durează trei zile şi marchează sfârşitul a treizeci de zile de post, în care sunt interzise mâncatul, băutul, fumatul, cât timp soarele este pe cer. De aceea se calculează anual orele exacte de răsărit şi apus, pentru fiecare dintre cele treizeci de zile. Luna de post (Luna Ramadan) reprezintă a noua lună a calendarului islamic, iar în fiecare an, Ramazan Bayram este mai devreme cu unsprezece zile. Ramadanul este luna iertării şi a milei, iar religia islamică consideră postul un mijloc de purificare şi o dovadă de credinţă. 

Musulmanii au păstrat, totodată, şi obiceiurile specifice acestei sărbători. Astfel, în prima zi, dis de dimineaţă, bărbaţii se duc la Geamie sau la Moschee, unde fac rugăciuni, apoi se duc la cimitir şi îi comemorează pe cei decedaţi. Apoi, timp de trei zile, cei tineri se duc în vizită la cei bătrâni, care îi servesc cu o sumedenie de bucate tradiţionale, printre care se numără şi mult-doritele baclavale şi sarailii, ale căror reţete se transmit din mamă în fiică, fiecare având secretul ei. Obiceiul este ca cei tineri să le sărute mâna celor mai în vârstă, spunând în tătăreşte «Bayram kairlî bolsîn» sau în turceşte «Bayramînîz kutlu olsun». Pentru copii, vizitele sunt ocazii de a primi bani sau cadouri. 

La 70 de zile după Şeker Bayram începe Kurban Bayram, sau Bayramul sacrificiului, care comemorează, la sfârşitul pelerinajului anual al musulmanilor la Mecca, gestul profetului Ibrahim (Avraam, pentru creştini şi evrei) care, pus să aleagă dintre dragostea pentru fiul său şi devotamentul pentru Allah, îşi exprimă supunerea faţă de Allah arătându-se pregătit să îl sacrifice pe fiul său, Ismail. Atunci, arhanghelul Gabriel este trimis cu un berbec pe altarul sacrificiului, care să fie ucis de Ibrahim în locul fiului iubit. Aşadar, musulmanii celebrează această zi, reconfirmând anual credinţa în Allah. 

Conform tradiţiei, familiile înstărite cumpără un animal matur (berbec, oaie, cămilă, capră sau bivol), pe care îl sacrifică, ţinându-l cu faţa spre Mecca. În timpul sacrificiului se citesc din Koran câteva rugăciuni, astfel ca sufletul animalului să trecă liniştit pe lumea cealaltă. Se spune că sufletul animalului sacrificat va însoţi sufletul celui care sacrifică în viaţa de apoi. Animalul ucis este tăiat, o treime din el este dată săracilor, o treime prietenilor şi ultima treime este consumată de către familia respectivă. Amestecarea acesteia cu carnea de porc sau consumarea alături de alcool este considerată un păcat, deoarece religia interzice aceasta. Bayram-ul este, de asemenea, un prilej pentru reuniuni de familie şi voie bună, pentru mese întinse cu bucate tradiţionale: sarmale, pilaf, iahnie, chiftele, plăcinte cu carne, şuberekuri, fasole cu carne de batal şi numeroase tipuri de prăjituri, majoritatea făcute în casă. Un alt obicei este să se îmbrace haine noi.“, de Aytu Gelal, clasa a XI-a C

Sursă foto: Revista Zări Alb Astre

Articol și foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre 


Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 2, anul I, din Biblioteca Virtuală 

Citește și:

„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“