Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2013- „În cor“ de Alina Ciocan şi Ana-Maria Nichita, clasa a X-a B

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Alina Ciocan şi Ana-Maria Nichita, clasa a X-a B, publicat în numărul 1 din anul II al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„De ce se trezesc unii mircişti cu noaptea-n cap în fiecare sâmbătă? Te-ai întrebat vreodată? De ce nu răspund chemării patului care mai are puţin şi îi înghite, hotărât să nu îi lase să se desprindă din pătura în care s-au încolăcit? 

Păi, pentru ca această chemare să fie total ignorată de elevii sârguincioşi e nevoie de altceva care să îi cheme la datorie. Ceva care să fie atât de important încât să nu poată spună «nu» decât în cazul în care au fost doborâţi de simptome precum febra sau «nasuri curgătoare» (în traducere liberă din engleză). Pentru că, dacă nu ai ştiut, îţi spunem noi, acum: aici eşti cam inutil dacă gâtul tău a fost asaltat de mii de piuneze şi, în plus, fosele nazale sunt atât de înfundate încât niciun instalator iscusit nu le-ar putea ajuta. 

Cum «unde aici»? Aici, la cor… La corul liceului nostru, despre care am putea spune că e unul dintre puţinele din Constanţa. Cor ca la carte, nu altceva: tehnică vocală preluată din şcoala franceză de muzică, patru voci (soprane, altiste, başi, tenori) şi, pentru ca gruparea noastră de tineri muzicieni entuziaşti să poată fi un cor în adevăratul sens al cuvântului, avem şi dirijor, pe domnul Sabin Nicolaină, ale cărui perseverenţă şi pasiune pentru muzică nu vor lăsa niciodată o melodie la voia întâmplării, nu vor concepe ca un cântec să nu sune fantastic sau să nu fie capabil să ridice o sală în picioare. 

Acum, probabil, te întrebi cum decurge o zi de sâmbătă pentru noi, coriştii. Cum orice oaste are nevoie de comandantul ei, ne lăsăm conduşi de domnul profesor, care ne ghidează la fiecare pas, până în «Coriolan», unde încep lungile şi istovitoarele minute de vocalize. După ce ne încălzim vocile, trecem la treabă, pentru că ne aşteaptă lupte grele cu «Robul negru», «Doña Sol» şi «Moraru’ » (altul!), «La poartă la Ţarigrad», ajutaţi de «Fata ardeleană» şi «Ana Lugojana». Însă mulţi soldaţi viteji au pierit în aceste lupte. Unii mai ghinionişti, loviţi de intemperii, alţii de bac-ul ce va să vie. Altfel, am reuşit de-a lungul vremii să învingem vrăjmaşi de temut, cum ar fi lipsa urechii muzicale sau vocea de la Adamclisi («voce de la Adamclisi» = sunet caracterizat prin nişte vocale nerotunjite corect, ce seamănă cu o onomatopee specifică unei caprine). 

Sala noastră de repetiţii, «Coriolanul», a rămas aceeaşi. Câţiva corişti s-au volatilizat (sau cel puţin nu i-am mai văzut noi prin preajmă), alţii le-au luat locul (boboacele, în mare parte). Peste zvârcolirile programului prea matinal, repetiţiile vin nepăsătoare, ştergând toate lacrimile vărsate de public în timpul spectacolelor de colinde. Suferinţele, patimile, năzuinţele mari sau mici se pierd într-o armonie, ca nişte vocalize triumfătoare într-un uragan uriaş…“, Alina Ciocan şi Ana-Maria Nichita, clasa a X-a B 

Sursă foto: Revista Zări Alb Astre

Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 1, anul II, din Biblioteca Virtuală 


Citește și:
„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“