Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2013- „Plictiseală de vară“ de Daria Gheorghe, clasa a XI-a B

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Daria Gheorghe, clasa a XI-a B, publicat în numărul 2 din anul II al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„Nu este vorba despre orice fel de plictiseală… Plictiseala despre care scriu eu te consumă până dispari (e o plictiseală de moarte). Nu ai chef să te mişti din pat pentru absolut nimic. Sau, mă rog, cel puţin asta/aşa mi se întâmplă mie. 

În halul ăsta de stare m-a-ncolţit ispita (nu că nu aş fi fost deja absorbită de Internet, ca orice alt adolescent frustrat!). Şi, cum am fost ispitită, am intrat pe Omegle. Motto-ul lor este «Talk to strangers», ceea ce mă scuteşte de explicaţii. 

Când intri prima oara acolo, ţi se spune că Omegle este o metodă bună ca să-ţi faci prieteni noi. Dar eu nu vreau prieteni! Dacă aş vrea, m-aş preface că-i am pe Facebook. Eu vreau doar să scap de plictiseală, fără prezenţa oamenilor în carne şi oase. 

Ştiam de site-ul ăsta, doar că mi-a luat ceva timp până să-mi dau seama că, dacă vreau să le vorbesc şi compatrioţilor, trebuie să scriu ţara de baştină într-o căsuţă şi mă voi conecta astfel doar la căzuţii în freză din România. Aşadar, depinde de unde eşti (Republica Democratică Congo, Guyana Franceză sau Bangladesh)! 

Omegle este ce îţi doreşti tu să fie. Pentru unii este ca un magazin universal: găşeşti ce naţie vrei, de la ecuadorieni până la albanezi. Pentru alţii este o ocazie de a face mişto de oamenii prostuţi/creduli. Pentru mine este câte puţin din toate. În medie, conversaţia durează cam 10 secunde, până când străinul sau tu vă deconectaţi (asta în cazul în care nu îi mai suporţi prostia). 

Cert este că, după ce îţi petreci o zi pe Omegle, apar şabloanele. Pentru un anume motiv, IQ-ul mediu al oamenilor de pe Omegle este de 50, majoritatea fiind tineri (şi, implicit?!) nu prea inteligenţi. Un CocaLar m-ar întreba de ce să îşi piardă vremea pe acest site când poate să meargă în Crema, să bea o sticlă de vodcă şi, dup’ aia, «să se simtă bine» la petrecea V.I.P din toaletă. I-aş răspunde sincer că are dreptate într-un fel, dar şi că, oricum, nu mai este loc pe site pentru persoane asemenea lui. 

În orice caz, cei mai interesanţi sunt şmecheraşii care încearcă să facă mişto de tine şi care te atacă prin tot felul de întrebări strigătoare la cer. Dacă eşti inteligent, însă, le vei răspunde la întrebarea «Iţi plac drogurile?» cu «Ele mă plac pe mine.Tocmai am luat un pumn de Xanax ca să îmi domolesc a patra criză pe ziua de azi (dar eu sunt în stare să vorbesc coerent în timp ce se strânge spumă la gura mea şi fac ca un peşte deshidratat)». Astfel, ei vor apăsa pe butonul Disconnect, iar tu vei câștiga şi pe Internet lupta împotriva şmecheriei (şmecheria din realitatea virtuală este mult mai penibilă, dar astea-s doar detalii nesemnificative). Cam aşa aleg eu să îmi petrec sfârşitul de vacanţă de vară, în loc să să socializez cu lumea de-afară care, de altfel, nici ea nu prea îmi place. Dar fac eforturi să mă adaptez. În consecinţă, nu ar trebui să fiţi surprinși dacă mă veţi vedea vreodată distrându-mă cot la cot cu marioneta (CocaLarul) din Crema.“


Sursă foto: pexels.com
Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 2, anul II, din Biblioteca Virtuală 

Citește și:

„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 
Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“



Articol preluat de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre