Revista Zări Alb Astre ZăriAlbAstre2020. „De ce 9 mai?“ de Alexandru Dumitru, clasa a VI-a C

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Alexandru Dumitru, publicat în numărul 1 din anul IX al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„Pentru mine, istoria este mai mult decât o materie din orarul școlar, este o permanentă uimire de a descoperi frumusețea lumii, ivită din puterea omului de a se reinventa, și tristețea

acesteia, născută din neputință. Încărcătura istorică a zilei de 9 mai spune generațiilor tinere povestea Europei în două momente consumate în două secole successive.

Astfel, ziua de 9 mai este una din cele mai importante sărbători pentru continentul european, deoarece aceasta reprezintă pacea și unitatea în rândul europenilor. La 9 mai 1945

ia sfârșit Al Doilea Război Mondial în Europa, prin capitularea Germaniei naziste în fața aliaților. Se încheie cea mai pustiitoare conflagrație din istoria continentului european.

În fiecare an, la începutul lui mai se serbează Ziua Uniunii Europene. Există două date demne de reținut: prima este 5 mai, data înființării Consiliului Europei și 9 mai, când se

produce constituirea Uniunii Europene în 1950. De atunci, europenii sărbătoresc pe 9 mai atât Ziua Uniunii Europene, cât și istorica declaraţie făcută de a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care este propus un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania. E o mișcare diplomatică al cărui scop evident este eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

Totodată, 9 mai este și ziua în care România și-a declarat independența față de Imperiul Otoman, în 1877. În această zi, Mihail Kogălniceanu citește în Adunarea Deputaților „Declarația de Independență a României față de Imperiul Otoman”. România intră pe drumul modernității, condusă de regele Carol I. A fost declanșat Războiul de Independență a


României, parte a Războiului ruso-turc din anii 1877-1878. În iunie trupele Imperiului Rus au trecut Dunărea și au început operațiunile militare pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au

ciocnit de rezistența ofițerului turc Osman Pașa, la Plevna, și au fost nevoiți să oprească înaintarea trupelor. Astfel, 38.000 de soldați români și 108 tunuri de atac, care făceau parte din

Diviziile 2 și 4 de infanterie și una de rezervă, au intrat în toiul luptelor, peste Dunăre.

Pe 30 august 1877, soldații români și ruși au pornit atacul. Redutei Grivița 1 a fost cucerită de către Armata Română. Peste două luni, românii au cucerit cetatea Rahova. Plevna


a reușit să reziste până pe 28 noiembrie, fiind asediată de soldații ruși și români. După ce Plevna a căzut, armata română a trecut la asedierea Vidinului, iar rușii au pornit spre

Constantinopol. După cucerirea orașelor Plovdiv și Edirne, oastea țarului a ajuns în apropierea capitalei otomane la 18 ianuarie 1878. Imperiul Otoman s-a văzut nevoit să ceară

armistițiu, iar pe 19 februarie 1878 s-a semnat Tratatul de la San Stefano.

Pentru Dobrogea, ziua de 9 mai are o importanță aparte. După Tratatul de la San Stefano, România a fost recunoscută ca stat independent și și-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Marile puteri au acceptat să recunoască unirea Dobrogei centrale și de nord și a Deltei Dunării cu România, ceea ce a făcut ca după aproape 450 de ani de ocupație otomană o veche provincie să revină sub stăpânire românească. Portului Constanța i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră, ceea ce a însemnat dezvoltarea transportului maritim și un pas important în dezvoltarea economică a zonei.

Cred că 9 mai al românilor se încadrează armonios în 9 mai european, aceste două momente istorice având în comun idealuri pe care omenirea poate clădi o lume bună.

Îmi place istoria, îmi place să știu ce s-a petrecut în trecutul altora, dar și în cel al românilor, și tocmai de aceea am mai spus odată povestea zilei de 9 mai.“, de Alexandru Dumitru, clasa a VI-a C

Articol și foto preluate de pe site-ul Revistei Zări Alb Astre


Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 1, anul IX, din  Biblioteca Virtuală 

Citește și:

„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 

Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“