Simpozion dedicat Marii Uniri, la Universitatea „Andrei Şaguna“ Ioan Scurtu - „Poate copiii copiilor noştri vor putea spune «Trăiască România mare!»“
Simpozion dedicat Marii Uniri, la Universitatea „Andrei Şaguna“: Ioan Scurtu - „Poate copiii copiilor noştri
28 Apr, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
2991
Marime text
Sala Senatului Universităţii „Andrei Şaguna“ din Constanţa a găzduit, ieri, simpozionul „Marea Unire - simbolismul Centenarului“. La eveniment au participat Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, vicepreşedinte al Fundaţiei Academia Civică, Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, şi Aurel Papari, rector al Universităţii „Andrei Şaguna“.
„Marea Unire a fost, de fapt, o mică parte din romanitatea orientală. În România Mare nu a fost nici măcar un sfert din România balcanică. Au rămas, în anul 1920, în afara României Mari, Maramureşul de Nord, care cuprinde 2/3 din Maramureş, Crişana, un sfert din Banat. Dacă ne gândim la idealul unirii României, acest imperiu ar fi trebuit să fie mult mai mare. Bucovina de Nord a fost cedată Ucrainei, care nu a avut-o niciodată. Acum, acolo sunt interzise şcolile cu predare în limba română, iar românii de acolo sunt sfătuiţi să se mute în alte regiuni. Parlamentul României nu a luat nicio măsură în legătură cu evenimentul împlinirii a 100 de ani de la Unire. Nu ştim dacă ar trebui să ne bucurăm sau nu. În Basarabia, unii se declară români, alţii - moldoveni, iar cea de-a treia categorie - ruşi.
Dacă România nu va avea o atitudine bună faţă de românii din afara graniţelor ţării, acei români vor dispărea cu desăvârşire. Lozinca unirii a fost «Acum ori niciodată». De atunci, această populaţie nu a mai avut niciodată posibilitatea să se unească. Gândurile noastre să fie bune, altfel vom ajunge în situaţia că romanitatea va dispărea. Deja am pierdut 5 milioane de locuitori fără vreun război. În România, se pregăteşte un fel de rezervaţie, pentru care primim ajutoare europene, aşa cum primesc aborigenii sau pieile roşii. Să avem gânduri bune şi să avem grijă de România; să nu mai pierdem o palmă de pământ, care a fost stropită de sângele strămoşilor noştri“, a declarat Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române.
Despre importanţa Marii Uniri a vorbit şi prof. ing. Nicolae Noica, vicepreşedinte al Fundaţiei Academia Civică. „Am speranţa că ministrul Educaţiei va înţelege că este inadmisibil să reducă orele de istorie. Cum să schimbăm societatea, dacă nu ne cunoaştem valorile?“, a transmis acesta.
Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, i-a îndemnat pe cei prezenţi să păstreze România Mare. „Din păcate, generaţiile ce au urmat nu au fost în stare să păstreze România Mare şi nu au putut să-i apere pe românii din afara graniţelor. Dar istoria nu se opreşte aici. Poate copiii copiilor noştri vor putea spune «Trăiască România mare!»“, a punctat Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Nu în ultimul rând, Aurel Papari, rector al Universităţii „Andrei Şaguna“, le-a vorbit celor prezenţi despre Dobrogea şi modelul de multiculturalitate. „În Dobrogea există o moschee care poartă numele unui creştin - Carol I. Moscheea este un simbol al modelului interetnic dobrogean“, a subliniat Aurel Papari.
„Marea Unire a fost, de fapt, o mică parte din romanitatea orientală. În România Mare nu a fost nici măcar un sfert din România balcanică. Au rămas, în anul 1920, în afara României Mari, Maramureşul de Nord, care cuprinde 2/3 din Maramureş, Crişana, un sfert din Banat. Dacă ne gândim la idealul unirii României, acest imperiu ar fi trebuit să fie mult mai mare. Bucovina de Nord a fost cedată Ucrainei, care nu a avut-o niciodată. Acum, acolo sunt interzise şcolile cu predare în limba română, iar românii de acolo sunt sfătuiţi să se mute în alte regiuni. Parlamentul României nu a luat nicio măsură în legătură cu evenimentul împlinirii a 100 de ani de la Unire. Nu ştim dacă ar trebui să ne bucurăm sau nu. În Basarabia, unii se declară români, alţii - moldoveni, iar cea de-a treia categorie - ruşi.
Dacă România nu va avea o atitudine bună faţă de românii din afara graniţelor ţării, acei români vor dispărea cu desăvârşire. Lozinca unirii a fost «Acum ori niciodată». De atunci, această populaţie nu a mai avut niciodată posibilitatea să se unească. Gândurile noastre să fie bune, altfel vom ajunge în situaţia că romanitatea va dispărea. Deja am pierdut 5 milioane de locuitori fără vreun război. În România, se pregăteşte un fel de rezervaţie, pentru care primim ajutoare europene, aşa cum primesc aborigenii sau pieile roşii. Să avem gânduri bune şi să avem grijă de România; să nu mai pierdem o palmă de pământ, care a fost stropită de sângele strămoşilor noştri“, a declarat Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române.
Despre importanţa Marii Uniri a vorbit şi prof. ing. Nicolae Noica, vicepreşedinte al Fundaţiei Academia Civică. „Am speranţa că ministrul Educaţiei va înţelege că este inadmisibil să reducă orele de istorie. Cum să schimbăm societatea, dacă nu ne cunoaştem valorile?“, a transmis acesta.
Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, i-a îndemnat pe cei prezenţi să păstreze România Mare. „Din păcate, generaţiile ce au urmat nu au fost în stare să păstreze România Mare şi nu au putut să-i apere pe românii din afara graniţelor. Dar istoria nu se opreşte aici. Poate copiii copiilor noştri vor putea spune «Trăiască România mare!»“, a punctat Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
Nu în ultimul rând, Aurel Papari, rector al Universităţii „Andrei Şaguna“, le-a vorbit celor prezenţi despre Dobrogea şi modelul de multiculturalitate. „În Dobrogea există o moschee care poartă numele unui creştin - Carol I. Moscheea este un simbol al modelului interetnic dobrogean“, a subliniat Aurel Papari.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii