Situații complicate la Școlile 30 și 39 privind înscrierile la pregătitoare. Puține clase, din lipsă de spațiu, prea multe cereri

După primele două zile de la începerea înscrierilor în clasa pregătitoare pentru anul școlar 2018-2019, Ministerul Educației Naționale centraliza situația preliminară și „contoriza“ 31.601 cereri la nivel național.
 
Județul Constanța se situa pe locul II, cu aproape 1.300 de cereri completate, după Cluj, care avea 1.354 de solicitări (evident, neluând în calcul Bucureștiul).
Fuseseră completate 1.124 de cereri, care vizează copii cu vârsta de șase ani împliniți până la data de 31 august 2018, inclusiv, respectiv 175 de cereri pentru copii cu vârsta de șase ani împliniți începând cu data de 1 septembrie 2018.
 

„Nu știm pe unde scoatem cămașa“

 
La Școala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica“ (zona Flămânda - Tomis II), unde vor exista cinci clase pregătitoare la anul, în prima zi de înscrieri au fost depuse 75 de dosare. Ieri, prof. Sorin Cernăianu, directorul școlii, declara, pentru ZIUA de Constanța, că se gândește cu groază cum va face față valului de cereri, întrucât nu a mai avut spațiu pentru încă o clasă pregătitoare. „Stăm foarte, foarte prost, dacă ne luăm după numărul de înscriși în ultimii doi ani, undeva la 200 pentru 125 de locuri, ceea ce a condus anul acesta la un efectiv de 39 de elevi într-o clasă, iar în restul, în medie cam 32-35-36 de elevi. Ne gândim că, dacă nu reușim să o rezolvăm până în cursul lunii iulie cu spațiul, nu știm pe unde scoatem cămașa, pentru că noi suntem obligați să-i școlarizăm“, a mai declarat directorul Cernăianu.
 
Prof. Laura Popa, director adjunct al Școlii Gimnaziale nr. 12 „Bogdan Petriceicu Hașdeu“ (zona „Dacia“), spunea ieri că, pe fondul scăderii natalității în cartier, se pare că și înscrierile s-au mai... domolit. „Ceea ce ne va înlesni organizarea de clase cu efective mai rezonabile. Suntem în grafic pentru cele cinci clase propuse, poate și pentru că le-am tot spus părinților să vină într-un ritm decent“.
 
Cu toate că de-abia au început înscrierile, la Școala Gimnazială nr. 39 „Nicolae Tonitza“ (zona Inel II), pentru cele 150 de locuri disponibile (șase clase), au fost depuse deja 112 cereri. Și aici, ca și la Școala 30, nu a mai existat spațiu pentru încă o clasă. Ieri, prof. Nicoleta Bercaru povestea că anul trecut, pentru că au fost aprobate șapte clase, efectivele se încadrează în normativele... decenței, așa încât sunt 25, maximum 27 de elevi la clasă. „În urmă cu doi ani, Inspectoratul Școlar nu mi-a aprobat numărul de clase solicitate, pentru că trebuiau plătite norme în plus, și am ajuns să avem în cele cinci clase câte 35-37 de elevi. De data aceasta, am solicitat doar șase clase, pentru că nu mai avem spațiu și nu știu ce se va mai întâmpla. În momentul în care am atins plafonul, nu mai primesc decât elevii care aparțin de școală și etapa a doua, cei care au frați, surori. Prin a treia etapă nici nu încape discuție să mai trecem. Este greu atât pentru copil, dar mai ales pentru cadrul didactic, pentru că fiecare părinte are pretenția ca învățătoarea să se aplece asupra copilului lui. În străinătate, copiii au două cadre didactice și nu vorbim de step by step, or, noi ne rugăm să ne lase să angajăm o femeie de serviciu“.
 

Ultima serie de step by step la Școala nr. 43

 
Și apropo de step by step, anul viitor vor exista doar două clase în Constanța, una la Școala Gimnazială nr. 22 (cartier Brătianu) și una la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu“.
Din păcate, la Școala Gimnazială nr. 43, din cartierul Faleză Nord, s-a renunțat la clasa de step by step, cu toate că această instituție a fost pionierul implementării acestei metode în Constanța, împreună cu școlile 22 și 27, respectiv cea din Cogealac.
 
„În consiliul profesoral s-a votat renunțarea, întrucât învățătoarele de la step munceau mult mai mult decât colegele de pe tradițional și sunt plătite la fel“, declara prof. Corina Custurea, director. „Anul acesta termină clasa a VIII-a o serie care a urmat patru ani step by step și care este minunată. Este o diferență dramatică față de colegii de la tradițional, pentru că se cunoaște că au crescut într-o altă abordare. Dar nu am mai putut obliga colegele. Veșnica noastră problemă, finanțarea. La începutul implementării programului, învățătoarele primeau un plus cât de mic la salariu, care conta enorm. Eu consider că este o pierdere pentru învățământul primar. Dacă pentru unii părinți era comod că au asistență gratuită la școală opt ore, iar alții au venit efectiv pentru sistem, noi, cadrele didactice, l-am apreciat foarte tare și considerăm că este o pierdere“, a conchis cu regret același manager.