Universitatea Ovidius - Facultatea de Arte Artistul care l-a învins pe Dali, invitat special al expoziţiei „Sacrul în artă”

            Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa (UOC), specializările Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative şi Educaţia Vizuală prin Studiul Figurii şi al Peisajului, vă invită la vernisajul expoziţiei „Sacrul în artă. Interferenţe clasice şi contemporane”, ediţia a II-a, care va avea loc la Campusul UOC, Corp A (Aleea Universităţii nr. 1), în ziua de 15 decembrie 2021, la ora 14.30. Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 15 februarie 2022. Intrarea este liberă, cu respectarea tuturor normelor aflate în vigoare privind pandemia de coronavirus.

            Vernisajul va fi precedat de un Concert de colinde, interpretat de Corul Facultății de Arte, din care fac parte studenţii specializării Muzică, programele de Licenţă şi Master, coordonaţi de lect. univ. dr. Mirela Voicu și asist. univ. drd. Titiana Miriță.

Evenimentul „Sacrul în artă. Interferenţe clasice şi contemporane”, ediţia a II-a este organizat sub egida Centrului de Cercetare Ştiinţifică și Creaţie Artistică „Euxin”, în cadrul Festivalului „Seri de muzică, teatru și arte vizuale la Pontul Euxin”, organizat de Facultatea de Arte din cadrul UOC, în perioada 22 noiembrie - 23 decembrie 2021.

            Curatorii expoziţiei „Sacrul în artă. Interferenţe clasice şi contemporane”, ediţia a II-a sunt conf.univ.dr. Ovidiu Felipov şi asist.univ.dr. Răzvan Petrişor.

            Participanţi: studenţii şi profesorii specializării Arte Plastice din cadrul Facultăţii de Arte, Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative şi Educaţia Vizuală prin Studiul Figurii şi al Peisajului.

            Studenţi: Mădălina Alexia Anichei, Daniela Badea, Cristiana Bîrsan, Ștefan Constantin, Silviu Cotoban, Mircea Cristian, Diana Darea, Roxana Dumitru, Diana Ion, Carmen Popîrlan Ionescu, Cătălina Isai, Marian Ispir, Simona Ana Maftei, Bianca Martin, Ionuț Matei, Iulia Mihalcea, Daniela Moisescu, Cristina Munteanu, Raluca Munteanu Voicilă, Aura Neculai, Anca Negrilă, Alma Parasca, Ștefan Păduraru, Ramona – Cristina Popescu, Elena Enică Sîrbu, Daniel State, Anastasia Stoiciu, Bogdan Tilibașa, Andreea Varlam Necula.  

            Profesori: asist. univ. dr. Răzvan Dragoș, conf. univ. dr. Ovidiu Felipov, conf. univ. dr. Sânziana Romanescu, lect. univ. dr. Lelia Rus, asist. univ. dr. Florentin Sîrbu, prof. univ. dr. Florin Stoiciu, lect. univ. dr. Alexandru Șerbănescu.
 

 
            Octavian Ion Penda (1956 - 2011) a fost pictor, gravor, sculptor, ceramist, sticlar, scriitor, profesor şi rămâne unul dintre cele mai relevante repere ale artei contemporane, atât în ceea ce priveşte creaţia, cât şi formaţia sa intelectuală şi artistică.


            Doi ani după absolvirea Academiei de Arte Vizuale din Bucureşti, în 1982, Octavian Penda câştiga concursul pentru proiectul medaliei comemorative „2050 ani de la crearea Statului Dac", un debut extraordinar pentru un tânăr artist, în special dacă ţinem cont de lista competitorilor, pe care se afla înscris şi Salvador Dali. Astfel, tânărul Octavian Penda îşi începe itinerarul creator având la activ un concurs câştigat în faţa marelui Dali.

            Nici domeniul filateliei nu i-a rămas străin, el realizând: opt piese din ciclul Aniversarilor anului 1999 - Honore de Balzac, J.W. Goethe, George Calinescu, Gheorghe Cărtan, Eclipsa totala de soare din România, 10 ani de la Revoluţia Română, 165 ani de la crearea Uniunii Poştale Universale, 50 de ani de la înfiinţarea Consiliului Europei, 500 de ani de Cultură şi Civilizaţie Europeană. Ca o expresie a recunoaşterii extraordinarului talent al artistului român, prim-vicepreşedintele Canadian Bank Note Company Ltd., Michael Southwell, l-a nominalizat printre cei doar 12 gravori ai lumii care au făcut dovada unei virtuozităţi, complexităţi şi a unei precizii ieşite din comun.

            Prima bancnotă românească de după Revoluţie a fost realizată de artist, Octavian Penda fiind singurul gravor român care şi-a lăsat iscălitura pe hârtia de 500 de lei care îl omagia pe maestrul Brâncuşi.