Constantanoastra.ro Un procuror a pus sechestru pe o turmă de oi. Cum apare justiţia din Constanţa în raportul FHR

Freedom House România a lansat, ieri, Raportul Recuperarea prejudiciului şi confiscarea bunurilor dobândite prin infracţiuni (http://www.justitiecurata.ro/wp-content/uploads/2016/04/Recuperarea-prejudiciului-si-confiscarea-bunurilor.pdf). Potrivit FHR, citat de constantanoastra.ro, raportul îşi propune să radiografieze situaţia recuperării prejudiciilor produse statului român şi a confiscării bunurilor dobândite ilegal.

„Raportul urmăreşte trei linii de forţă care definesc momente cheie ale procesului de investigare a fraudelor, de recuperare a prejudiciilor şi de deposedare de foloasele infracţiunii: (1) analizarea capacităţii organelor de urmărire penală de a institui măsuri asiguratorii eficace; (2) analizarea practicii instanţelor şi raportarea la instituţii noi precum confiscarea extinsă şi (3) evaluarea punerii în executare a deciziilor de confiscare şi a interesului instituţiilor păgubite de a se constitui parte civilă”, menţionează Freedom House.
 
Pentru realizarea acestui raport au avut loc o serie de interviuri cu procurori şi judecători privind atitudinea instituţiilor publice – constituirea ca parte civilă şi, de asemenea, a fost iniţiată corespondenţa cu 60 de primării şi consilii judeţene care apăreau drept parte vătămată sau parte civilă în dosare instrumentate de DNA.
 
 
Refuzul CL Constanţa de a se constitui parte civilă în Dosarul Retrocedărilor
 
În ceea ce priveşte judeţul Constanţa, una dintre instituţiile menţionate în acest raport este Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa, iar asta, cu referire la celebrul Dosar al Retrocedărilor. Amintim, în acest sens, că CLM Constanţa a refuzat să se constituie parte civilă în dosarul în care fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, dar şi alte 35 de persoane ar fi păgubit statul, potrivit procurorilor DNA, cu 114 milioane de euro prin retrocedarea presupus ilegală a aproximativ 100 de hectare de teren situat în Constanţa. „Problema legată de neconstituirea ca parte civilă apărea frecvent în situaţiile în care instituţiile erau conduse chiar de persoanele acuzate sau trimise în judecată pentru că le-ar fi prejudiciat. Aceasta a fost situaţia mai multor primării sau consilii judeţene. Consiliul Local Constanţa – în dosarul cu retrocedări din 2008 (prejudiciu estimat de DNA la 14 mil. Euro) sau Consiliul Judeţean Argeş au fost instituţiile mai cunoscute care au refuzat constituirea ca parte civilă”, se arată în Raportul Freedom House România.
 
Articolul poate fi citit integral pe constantanoastra.ro