Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
15:56 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

digi24.ro Politică, bani și secrete. Hrebenciuc, Badea, Taher, printre cei ce și-au ascuns averile în Panama

ro

05 May, 2016 16:29 3543 Marime text
Cea mai mare scurgere de documente din istoria jurnalismului a expus acum mai bine de o lună secretele financiare ale unor lideri mondiali, ale unor capete încoronate, mari corporaţii, politicieni de top, oameni de afaceri importanţi şi celebrităţi din lumea întreagă - toţi şi-au ascuns averile în paradisul fiscal Panama. Şi toţi au folosit societăţi în care anonimitatea era garantată. Sunt și afaceri românești care au seif în Panama. Oameni importanți, bancheri, multimiliadari străini, unii prinși în anchete interne sau chiar internaționale, toți s-au intersectat prin România cu lumea secretă și ecranată a offshore-urilor din Panama. Detalii - într-o producție specială Digi 24.
 
„Credit Suisse este cea mai mare bancă din ultimii 20 de ani care a pledat vinovată la acuzaţiile penale care i s-au adus în Statele Unite ale Americii. A doua cea mai mare bancă din Elveţia a ajutat mii de americani bogaţi să învingă sistemul de taxe american. Credit Suisse va plăti mai mult de 1,5 miliarde de dolari amendă, dar noi ne întrebăm ce se întâmplă cu evzioniştii clienţi ai băncii”, relata CBS Evening News în 19 Mai 2014 .
 
„Aceste conturi secrete din offshore-uri au fost ţinute pe numele unor entităţi fictive şi fundaţii. Această conspiraţie a durat zeci de ani”, spunea atunci Eric Holder, procurorul general al SUA.
 
„În documentele tribunalului, gigantul bancar elveţian a recunoscut că avea cunoştinţă şi în mod voit a ajutat plătitorii de taxe americani să stabilească şi să conducă conturi nedeclarate în offshore-uri”, relata CBS Evening News.
 
Joseph Dorig este fost bancher. Are 73 de ani şi cetăţenie elveţiană şi italiană. În 2011, justiţia americană a emis un mandat de arestare pe numele lui pentru că ar fi participat la prejudicierea Statelor Unite cu peste 1,8 miliarde de dolari.
 
El îi ajuta pe americanii bogaţi să se sustragă de la plata taxelor folosind conturi în Elveţia. În 2014, s-a predat şi a sprijinit justiţia americană în strângerea probelor împotriva Credit Suisse, banca la care lucrase. Un judecător din Virginia l-a condamnat, în final, la plata unei amenzi penale de 100.000 de dolari şi l-a plasat sub control judiciar pentru 5 ani. În România, Joseph Dorig face afaceri în domeniul creşterii animalelor şi în producţia bio. Figurează într-o firmă care are acţionar şi un offshore panamez.
 
„Condamnarea lui Josef Dörig la Washington este legată de poziția sa anterioară ca director la o companie din cadrul grupului Credit Suisse. El a fost pedepsit cu o amendă, la fel ca și Credit Suisse și la fel ca peste alte 100 de bănci elvețiene. Odată cu plata amenzii, cazul Josef Dörig a fost închis, irevocabil închis în ciuda altor rapoarte de presă”, spune Christof Arnold, director Karpaten Meat.
 
Karpaten Meat SRL a fost înfiinţată în septembrie 2008. Unic acţionar erau elveţienii de la KARPATEN MEAT AG. Avea un capital social de 30.000 de euro şi se ocupa cu creșterea ovinelor şi caprinelor.

 
După şase luni de la înfiinţare (iunie 2009), capitalul social se majorează de zece ori, până la 320.000 de euro. În firmă ajung, pe lângă alţii, offshore-ul panamez SPRINGTIME HOLDING SA şi societatea românească SDH LAND SRL.Fondatorii SDH Land SRL erau Josef Dorig şi Hani Theodor Karl, bancheri la Credit Suisse. Firma avea ca obiect de activitate afaceri imobiliare. Offshore-ul panamez fusese înfiinţat în 1985 şi avea un capital social de 3,5 milioane de dolari.
 
Karpaten Meat își schimbă domeniul de activitate în creşterea altor bovine.
 
În mai 2010, capitalul social al firmei ajunge la aproape 1,5 milioane de euro. Două luni mai târziu, Karpatenmeat absoarbe trei firme, printre care și SDH Land SRL. Numărul acționarilor ajunge la 9, iar capitalul social - la 3 milioane de euro.
 
Josef Dorig apare, pentru prima dată, ca acționar direct al Karpaten Meat. Theodor Häni, celălalt fost bancher, face parte și din consiliul director al Agroinvest PLUS, o societate de investiţii străină specializată în tranzacţii cu terenuri agricole premium în România, din Transilvania. În presa locală, Häni spune că deține peste 600 de hectare de teren agricol.
 

Offshore, când statul nu e „atractiv”
 
 „Această investiţie este şi şi-a îndeplinit mereu obligaţiile fiscale şi, ca atare, a fost inclusă în declaraţia mea fiscală. Companiile offshore sunt de obicei folosite pentru a simplifica o participare într-un stat care „nu este atractiv pentru investitori". Acesta a fost şi cazul României până în 2010. Acum, România este privită ca fiind stabilă pentru investiţii şi, ca atare, nu mai este nevoie de o participare prin intermediul unei companii offshore”, spune Theodor Häni Karl, bancher, acţionar Karpaten Meat.
 
În martie 2011, în firmă sunt cooptați doi noi asociați români oi un off-shore din Gibraltar.
 
În prezent, după alte majorări succesive, firma are un capital social de peste 10 milioane de euro și 12 acţionari. Societatea fondatoare - Karpaten Meat AG, mai deţine doar 0,98% din acțiuni, Josef Dorig are 5,03%, iar offshore-ul panamez doar 2,43%. Acţionar majoritar a devenit offshore-ul din Germania Agroinvest Plus AG.
 
„Noi nu cunoaștem în detaliu structura de proprietate a tuturor acestor companii numite de dvs sau cel puțin nu la toate. Cum vă este sigur cunoscut și dvs, băncile au sarcina, când primesc bani, să verifice și să ia în considerare dacă banii provin din surse oneste și dacă este impozitat și dacă acest lucru este realizat atunci banca nu este obligată să dezvăluie clientul său, respectiv cine se află în spatele firmei. Pentru noi ca firmă este clar dacă banii vin din bancă, că banca și-a făcut munca și că banii sunt onești, acest lucru este așa, dar noi nu îi știm pe toți acești investitori, de exemplu Organic Invest este un fond de investiții și acest fond are 40-50 de investitori și noi nu îi cunoaștem pe fiecare în parte”, spune Christof Arnold, director Karpaten Meat.
 
Karpaten Meat a declarat pierderi în toate bilanțurile contabile depuse, între 2010 și 2015, la Ministerul de Finanțe. Pierderea însumează 3,7 milioane de euro.
 
„Aceste cifrele sunt date reale, nu sunt doar publicate, sunt pierderi reale și de aceea nu puteam să transferăm nici un profit în străinătate. România în Uniunea Europeană, cu un impozit pe profit de 16% și impozit pe dividente de 5% se clasează foarte bine pe plan internațional și reprezintă un paradis fiscal. Prin urmare nu există nici un motiv, nici în viitor, când vom realiza profituri, să scoatem aceste câștiguri din țară. Cu atât mai mult că acum câțiva ani, înainte de „Panama Papers", în urmă cu aproximativ 5 ani s-au elaborat noi reglementări fiscale românești care stabilesc că dacă faci plăți în paradisuri fiscale se reține un impozit de 50% la sursă”, spune Christof Arnold, director Karpaten Meat.
 
 „Offshore-ul este unde poţi să faci diferenţa de preţ”
 
Nicolae Badea şi Fathi Taher, doi dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România, a căror avere totală ajunge la aproape 100 de milioane de euro, controlează împreună firma GRIRO SA. Fabrica face echipamente grele pentru rafinării şi are comenzi doar pentru export.
 
Fathi Taher, om de afaceri de origini iordaniene, a cumpărat, în 2004, fosta fabrică de utilaj greu Griviţa. Achiziţia de 12 milioane de euro a fost făcută prin intrermediul companiei iordaniene, Quatron International Investment CO. În 2006, în acţionariatul companiei, devenită GRIRO SA, este cooptat, printr-o majorare de capital, un offshore din Panama, Rhapsody Services Limited. Societatea anonimă panameză deţine 31,84% din acţiunile GRIRO, iar Quatron International Investment CO - 35,2%.
 
„Rhapsody din Panama nu e din Panama, proprietarul e din Dubai. Dumneavoastră aţi văzut Panama, mergeţi mai departe şi o să găsiţi că proprietarul offshore-ului din Panama e o firmă din Dubai. Relaţia cu Dubai e domnul Badea”, spune Fathi Taher, om de afaceri.
 
Nicolae Badea, fostul ginere al liderului comunist Ion Dincă, zis Teleagă, are afaceri în alimentaţie, IT, imobiliare, industria hotelieră. A devenit cunoscut după ce a fost acţionar şi administrator la clubul de fotbal Dinamo Bucureşti. Avocata Livia Oana Badea, soţia lui, apare la Registrul Comerţului ca reprezentant al offshore-ului Rhapsody Services Limited. Contactat de Digi24, Nicolae Badea nu a negat că ar fi în spatele off-shore-ului panamez. A refuzat, însă, un interviu filmat.
 
În 2012-2014, GRIRO a avut o cifră de afaceri însumată de 44,5 milioane de euro. A înregistrat profit de jumătate de milion de euro în 2014. În ceilalţi ani a înregistrat pierderi.
 
Fathi Taher - Offshore-ul este unde poţi să faci diferenţa de preţ, cum aţi spus dumneavoastră. Sau vrei să cumperi ceva cu 1 leu şi să vinzi cu 100. Dar noi nu avem ce să vindem.
 
Reporter - Deci, ce mi-a explicat reprezentantul autorităţii de control se face şi în piaţă.
 
Fathi Taher - Se face, dar nu ştiu dacă pot eu să fac aşa ceva. Dacă cumperi un teren, sau cumperi clădiri... eu nu sunt expert în asta. Aici nu ai cum să faci asta.
 
Fahti Taher spune că este în negocieri cu mai multe firme străine, pentru a vinde GRIRO.
 
„Şi acum dacă vine cineva la mine din Panama, eu o dau. De ce să n-o dau? Care e problema? Trimit, cer datele, fac verificare, pac, pune mălaiul, e binevenit”, spune Fathi Taher, om de afaceri.
 
Offshore-ul panamez Rhapsody Services Limited mai este acţionar în alte 12 firme româneşti: GRIRO SA, GRIRO Tower, Electrotrade România SRL, KlimaTech Distribution SRL, Dinamic Construction Design SRL, ASGO Telecom SRL, Sphera Software SRL, Expotek SRL, ALL COM Servicii SA, Info Rural SA, Elicom SRL şi Elicom Connect SRL. Companiile activează în domeniile construcţii grele, imobiliare, telecomunicaţii, internet, construcţii, comerţ cu electronice şi electrocasnice.
 
În firme apare, direct sau ca reprezentant al altor acţionari, Nicolae Badea.
 
Miliardarul saudit și industria lemnului din România
 
Sulaiman A.Al Muhaidib este unul dintre cei mai bogaţi, puternici şi influenţi oameni de afaceri din Regatul Arabiei Saudite, cu o avere estimată constant la peste 1 miliard de dolari. Are afaceri în IT, transport, comunicaţii, reţele de cablu, chimie petrolieră, producţie de oţel, energie, materiale de construcţii. Este personajul cu cea mai mare putere financiară din spatele unui offshore panamez cu afaceri în industria lemnului din România.
 
Romanel International Group SA. este pe locul doi în topul firmelor româneşti cu acţionari panamezi. În 2014, a avut o cifră de afaceri de aproape 19 milioane de euro.
 
Compania, care funcţionează din 1993, este al doilea mare producător de lemn alb şi lemn de fag din România. În 2004, în acţionariatul firmei erau două off-shore-uri cu nume similare - Universal Trading Company SAL din Liban, cu 96,62%, şi Universal Trading Company T.S Corp, din Panama, cu 2,16%.
 
Restul de acţiuni erau deţinute de trei oameni de afaceri libanezi - Michel Abi Chahine, Khalil Abi Chahine, tată şi fiu, şi Hassan Faisal Sinno, reprezentant al uneia dintre cele mai vechi familii din Liban.
 
Offshore-ul din Panama a fost înfiinţat tot în 1993, pe 9 martie, prin intermediul firmei de avocatură Arosemena, Noriega & Contreras. În 2002, societatea anonimă din Panama era controlată de mai mulţi intermediari locali şi de aceiaşi oamenii de afaceri libanezi, Michel Abi Chahine şi Khalil Abi Chahine.
 
Khalil Abi Chahine este născut în Liban, are cetăţenie canadiană şi locuieşte în România.
 
Pe 17 mai 2006, Khalil Abi Chahine renunţă la offshore-ului panamez. Tatăl lui se retrage de tot din afacere. Aşa se face că toate acțiunile offshore-ului panamez ajung la familia Sinno și la Sulaiman A.Al Muhaidib. La acel moment, averea lui era estimată la 3,4 miliarde de dolari.
 
Sulaiman A.Al Muhaidib, preşedinte al conglomeratului saudit Abdul Kadir Al Muhaidib & Sons, fondat acum 70 de ani, este specializat și în servicii financiare, imobiliare și deține acțiuni la companii strategice din Arabia Saudită și Orientul Mijlociu. Sulaiman A.Al Muhaidib face parte și din consiliul director al Saudi Arabian Bank (SABB), banca afiliată holdingului britanic bancar HSBC.
 
Presa internaţională financiară îl indica pe Sulaiman A.Al Muhaidib ca fiind al 9-lea cel mai puternic om de afaceri din Arabia Saudită. Cel mai înalt hotel din regatul saudit, Burj Rafal din Riyad, de 308 metri înalțime, este tot proiectul lui Muhaidib. Clădirea, inaugurată în 2014, a costat 320 de milioane de dolari.
 
Tot din 2006, offshore-ul controlat de omul de Sulaiman A.Al Muhaidib şi familia libaneză Sinno începe să facă afaceri imobiliare chiar cu autorităţile din Panama: cumpără terenuri în capitala provinciei Panama de Vest, La Chorrera. În societate intră şi fondatorii firmei de avocatură care înfiinţase offshore-ul. În acelaşi timp, capitalul offshore-ului din Panama creşte: întâi la 10 milioane de dolari, apoi la 25 de milioane de dolari americani. Infuzia de capital este făcută de Sulaiman A.Al Muhaidib.
 
La trei săptămâni după ce Sulaiman A AL Muhaidib intră în acţionariatul offshore-ului panamez Universal Trading Company T.S Corp, Michel Abi Chahine şi fiul său încep să-şi vândă acţiunile de la firma românească Romanel către societatea anonimă.
 
Din ianuarie 2007 până în august 2015, Universal Trading Company T.S Corp din Panama îşi majorează participaţia la Romanel cu aproape 10 milioane de dolari.
 
Offshore-ul din Panama preia controlul firmei Romanel: ajunge să deţină 86,4% din acţiuni. Universal Trading Company SAL din Liban rămâne cu 13,5%, iar familia Sinno mai are sub 1 la sută.
 
Schimbarea structurii decizionale a Romanel International Group SA coincide şi cu contractarea succesivă de credite bancare de la băncile româneşti. Oficial, pentru finanţarea activităţii curente. Peste 10 milioane de euro sunt împrumutate de la BRD, Raiffeisen Bank, Unicredit Ţiriac SA, Alpha Bank România, dar şi de la banca libaneză Blom Bank. Motivul din acte: cumpărarea de imobile şi terenuri.
 
Cu toată înfuzia de capital, Romanel International Group SA a avut, conform site-ului Ministerului de Finanţe, între 2010 şi 2014 pierderi însumate de 13 milioane de euro.
 
Întegrul material poate fi citit pe digi24.ro.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii