Din minunile Justiţiei A consolidat pe banii săi malul lacului Siutghiol, iar Primăria Năvodari vrea să-l „taxeze” cu 4 milioane de euro

O porțiune din malul estic al lacului Siutghiol a fost reabilitată de un om de afaceri, pe cheltuiala sa. S-a trezit, peste ani, că e dator la Primăria Năvodari cu patru milioane de euro!
 
Un cetățean consolidează, pe banii săi, o bucată din malul lacului Siutghiol din Mamaia. Cei de la Apele Române, nu numai că aprobă, dar mai că aplaudă inițiativa privată. După câțiva ani, omul se trezește că Primăria Năvodari l-a scos dator la bugetul orașului cu două milioane de euro, pe motiv că respectiva consolidare ar fi fost, de fapt, o depozitare ilegală de materiale. Care „depozit” este, de fapt, lucrarea în sine! În timp, „datoria” cumulată a atins amețitoarea cifră de patru milioane de euro.
 
În anul 2007, omul de afaceri constănțean Grigore Comănescu, prin firma sa Somaco Construct SRL Constanța, se pregătea să construiască un complex turistic de patru stele, la Năvodari, pe malul lacului Siutghiol. Compania tocmai cumpărase, de la o persoană fizică, un teren de 8.059 de metri pătrați. Plătise pentru el 1.300.000 de euro. La începutul lunii mai a anului 2007, s-a produs o viitură pe Siutghiol. Urgia a afectat malul lacului, aflat atunci în administrarea Apelor Române. Iar apa s-a infiltrat până în zona fundațiilor de vile, care se aflau pe teren. Îngrijorat, Grigore Comănescu a cerut acordul Apelor Române să consolideze malul, care arăta ca o mlaștină infectă. Iar șefii Apelor i l-au dat, pe 23 mai 2007, cu încântare, căci lucrarea urma să se facă din banii agentului economic. În 2010, când societatea a inaugurat complexul turistic, numit Verona, malul lacului era deja consolidat cu pat de piatră și un strat uniform de nisip. Arăta și arată ca o plajă naturală.

Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită

Numai că, pe 14 august 2012, Primăria Năvodari a emis pe numele societății o decizie de impunere fiscală, fără număr de înregistrare, de două milioane de euro. Suma a fost pretinsă cu titlul de „taxă zilnică pentru utilizarea temporară a locurilor publice, pentru depozitarea de materiale”. Primăria aprecia că malul de lac – în suprafață de 4.646 de metri pătrați – fusese utilizat zilnic de Somaco pentru depozitarea temporară de materiale de construcții. Taxa era calculată din anul 2010, însă orașul Năvodari își întabulase dreptul provizoriu de proprietate asupra terenului, în 2012, înglobând în proprietatea sa și zona de protecție a lacului, de cinci metri de la țărm, care prin lege este proprietatea publică, inalienabilă și imprescriptibilă a statului.
 
Pentru 4.646 de metri pătrați pe care i-a consolidat pe banii săi, Grigore Comănescu e scos dator de primăria Năvodari cu două milioane de euro. Cu penalități suma se dublează.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă 

Practic, Primăria din Năvodari și-a însușit terenul statului, ca mijloc pentru a taxa în neștire așa-zisa depozitare de materiale de construcții.
 
Nu doar că era aberantă, dar taxa este, în sine, o formă de discriminare și pedepsire a firmei/omului care îndrăznise să facă o faptă bună. Prin HCL 93, din 12 aprilie 2012, concesiunea terenurilor din Năvodari era stabilită la 1,88 lei/ mp/an. Dacă ar fi concesionat terenul, în loc să-l consolideze, Somaco ar fi datorat Primăriei 3.800 de euro, nu două milioane! Pe 10 februarie 2012, Primăria vânduse un teren de 4.756 mp pe malul lacului, unei firme care îl amenajase anterior cu terase, construcții și cheuri din beton.
 
Autoritatea nu s-a grăbit să instituie taxa de utilizare temporară a locurilor publice, de două milioane de euro, preferând să vândă acest teren cu 115.000 de euro. Metrul pătrat fusese evaluat la 24 de euro. Dacă ar fi avut parte de un tratament similar, Somaco ar fi putut cumpăra 18 terenuri pe malul lacului, de cele două milioane de euro!

Curtea de Apel Constanța desființează decizia aberantă

Grigore Comănescu a contestat decizia de impunere fiscală la Curtea de Apel Constanța. Iar Curtea i-a dat dreptate, anulând taxa fără egal în lume. Un expert neutru, numit de instanță, în persoana inginerei Carmen Chera, a atestat că nu s-au depozitat materiale de construcții pe teren.

Articolul integral poate fi citit pe evz.ro