ordinea.ro HALUCINANT. Cum a câştigat Ionel Haşotti un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile

După ce au obţinut, în anul 2008, o hotărâre judecătorească irevocabilă de retrocedare a carierei de la Sibioara, pe baza minciunii că la faţa locului nu se găsea nicio exploatare minieră activă, septuagenarele Elena Mitrofan şi Margareta Muscalu, clientele avocatului Ionel Haşotti, au încercat să intre în posesia suprafeţei câştigate. Până s-au urnit în acest sens, începuse, cu frig şi zăpezi, anul 2009. Pe scaunul de la Primăria Lumina nu se mai afla Ion Roman, primarul căruia o amnezie epocală îi ştersese din memorie orice amintire despre faptul că o parte din moştenirea lui Niculae Tudorancea fusese deja parţial restituită şi care omisese timp de trei ani să spună că terenul este afectat unei exploataţii miniere, exceptată prin lege de la retrocedare. Pe scaun era un nou primar, necombinat pe linie de partid cu familia Haşotti, pe numele său Dumitru Chiru. Notificat să facă punerea pensionarelor în posesie, în baza Deciziei Civile 925/2008 a Tribunalului Constanţa, noul primar a realizat pe loc grozăvia situaţiei. Căci toată suflarea din comună, inclusiv el, ştia că pe teren se află cariera activă a firmei Somaco şi groapa de gunoi comunală. Cum să pui în posesie pe cineva pe aceste amplasamente exceptate, deopotrivă, de la restituirea în natură, în toate legile din domeniul fondului funciar adoptate de-a lungul vremii în România? O asemenea nebunie nu se mai văzuse nicăieri în ţară.

Somaco începe un proces de fond funciar

Analizând toate probele din dosarul de fond funciar, Judecătoria Constanţa a admis în totalitate acţiunea iniţiată de Somaco Construct SRL, prin Sentinţa 16835/25.06.2010. Comisia Judeţeană, care fusese una dintre pârâte, a declarat recurs, pe motivul că nu ar fi avut calitate procesuală pasivă. Totodată, Ionel Haşotti a declarat, în numele clientelor sale, apel. Dar căile de atac erau diferite. Din acest motiv, Tribunalul Constanţa s-a pronunţat pe 17 iunie 2011, prin Încheiere de şedinţă, calificând calea de atac drept recurs. La capătul litigiului, instanţa a pronunţat o hotărâre judecătorească IREVOCABILĂ, pe 30 septembrie 2011. Prin aceasta, a admis recursul Comisiei Judeţene, constatând că aceasta nu are calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins recursul Elenei Mitrofan şi al Margaretei Muscalu, clientele lui Haşotti. Repetăm, era o hotărâre IREVOCABILĂ, care confirma dreptul de proprietate şi dreptul de folosinţă al firmei Somaco asupra carierei de la Sibioara.

Cum a fost revocată hotărârea irevocabilă

Cu toate acestea, Ionel Haşotti a atacat hotărârea irevocabilă cu recurs, la Curtea de Apel Constanţa. Între timp, mai exact pe 8 noiembrie 2011, Margareta Muscalu trecuse în lumea celor drepţi, părăsind această lume strâmbă în care obţinuse hotărâri judecătoreşti cu încălcarea legii. În locul defunctei, drepturile litigioase fuseseră preluate de copii ei, Constantin şi Valeriu.

 

A fost un proces cu scântei, ca să ne exprimăm plastic, sau cu incidente procedurale, ca să folosim şi echivalentul academic. S-au formulat cereri de recuzare, o judecătoare (Daniela Petrovici) a făcut cerere de abţinere, în cauză s-au perindat două complete diferite şi au fost stabilite două taxe de timbru cu valori diferite, pentru aceiaşi recurenţi. Pe portal apare şi acum evidenţa că hotărârea faţă de care se declarase recurs era irevocabilă. Dar acest aspect nu i-a împiedicat pe judecători să revoce hotărârea irevocabilă, pe calea ordinară a recursului. A fost o premieră judiciară naţională, căci aşa ceva nu s-a mai văzut nicăieri. Au mai fost casate hotătâri irevocabile, pe calea extraordinară a contestaţiei în anulare, dar niciodată pe calea ordinară străbătută de Ionel Haşotti. Dacă până în acest moment amnezia epocală făcuse regula, dintr-o dată în scenă intrase miopia. O miopie cruntă, care i-a împiedicat pe judecători să vadă că pe hotărârea atacată în recurs scria „irevocabilă”. Judecători au fost Vangheliţa Tase, Gabriel Lefter (initmidat prin cerere de recuzare) şi Mihaela Ganea. În locul preşedintei de complet, Vangheliţa Tase, care-şi luase concediul de odihnă, hotărârea prin care s-a admis recursul împotriva mai vechii hotărâri irevocabile a fost semnată chiar de preşedintele Curţii de Apel Constanţa, Nicolae Stanciu.

Contractul Somaco nu este opozabil, pentru că Primăria Lumina n-a vorbit de el

După admiterea recursului faţă de hotărârea irevocabilă, s-a început un nou ciclu procesual la Tribunalul Constanţa, cu un obiect diferit: „constatare nulitate act juridic”. Dar reclamanta Somaco Construct SRL nu ceruse aşa ceva. În schimb, ceruse Ionel Haşotti pentru clientele sale, în plângerea reconvenţională, cu privire la contractul de asociere în participaţiune din 2003, acela din care se născuse dreptul de folosinţă legală al companiei Somaco asupra unei suprafeţe din patrulaterul stabilit pentru retrocedare în anul 2008. „Acest contract nu le este opozabil [clienţilor lui Ionel Haşotti] întrucât la momentul consfinţirii dreptului lor de proprietate prin decizia civilă nr. 925 din 2 octombrie 2008 nu era intabulat şi nici nu a fost adus la cunoştinţa acelei instanţe de Comisia locală de fond funciar Lumina jud. Constanţa.” – aprecia noul complet de la Tribunalul Constanţa (format din judecătoarele Chirăţica Enache şi Cristina Ghernaja), în sentinţa prin care a respins acţiunea Somaco şi a admis în parte plângerea reconvenţională formulată de Haşotti. Cine n-a intabulat şi cine n-a adus la cunoştinţa instanţei? Desigur: Primăria Lumina. Aşadar, această culpă a Primăriei Lumina devenea motiv pentru respingerea acţiunii Somaco. Dar de ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar din Lumina uitase să intabuleze şi uitase să spună instanţei de existenţa contractului? De ce să răspundă Somaco pentru că fostul primar se înţelesese cu moştenitoarele lui Haşotti să aducă un expert de la Brăila, care a întors-o exact ca la Brăila? Instanţa n-a dat niciun răspuns, pentru că nici nu şi-a pus întrebările astea de bun simţ. O.K., s-a stabilit că acel contract de asociere nu este opozabil moştenitoarelor, dar cum rămânea cu celelalte suprapuneri, haşurate de expertul Diaconescu în planul de situaţie al expertizei, în baza coordonatelor cadastrale de la OCPI? Ei bine, a rămas ca-n gară! Chirăţica şi Ghernaja n-au mai văzut şi celalte suprapuneri. Căci, aşa cum spuneam, dacă în procesul din 2006-2008 cheia a fost AMNEZIA, în acest proces început în 2009, cheia a fost MIOPIA. Ce dacă Somaco pierdea astfel şi cei 5.518 mp pe care-i avea în proprietate, cu contract de vânzare-cumpărare! Ce dacă şi alţi proprietari privaţi îşi pierdeau terenurile? La urmă, Tribunalul Constanţa a dispus ca firma Somaco să-şi dezafecteze clădirile, să-şi ridice agregatele şi echipamentele industiale şi să sisteze operaţiunile de exploatare sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de 50 de lei pe zi de întârziere. Dar ce exploatare, ce construcţii şi ce echipamente industriale puteau fi pe un teren retrocedat ca liber de sarcini? Liber, adică fără construcţii, fără echipamente industriale, fără exploatare minieră autorizată de, onor, statul român! Păi, ori suntem golani, ori nu mai suntem?

Instanţa de la Galaţi nu auzea bine

Scandalizată de întorsătură, Somaco a făcut recurs. Şi dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, la completul care admisese recursul împotriva hotărârii irevocabile. În acele condiţii, compania minieră a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să strămute dosarul. Şi aşa, actul final al procesului început în 2009 a fost dat în compentenţa Curţii de Apel Galaţi. Aşa s-a întâmplat ca, în aceeaşi zi de 11 septembrie 2013, Ionel Haşotti să pledeze în două procese diferite, în faţa aceluiaşi complet de judecată. Căci se judeca şi pentru moştenitorii de la Sibioara, dar şi pentru compania italiană Fincogero, cea care a obţinut, în alte dosare, o executare silită, eşalonată, de aproximativ 15 milioane de euro împotriva Primăriei Constanţa. La Galaţi, n-au mai fost motive de amnezie sau de miopie, ci de auz. Instanţa nu prea auzea ce spuneau avocaţii companiei Somaco. Iată, ca dovadă, câteva bucăţi relevante din stenograma şedinţei:

„Preşedinte – da, mai aveţi alte cereri?

Av. Zeleş A. – doamna preşedintă, dacă îmi permiteţi doresc să depun un document…

Preşedinte – spuneţi despre ce este vorba…

Av. Zeleş A. – … (neinteligibil)

Preşedinte – depuneţi-l, vedem noi dacă este relevant sau nu.

Av. Zeleş A. – … neinteligibil.”

Haşotti minte cu neruşinare că Somaco ar exporta capital off-shore

În schimb, ce a spus Ionel Haşotti s-a auzit cu prisosinţă: „1440 de lei pe lună pentru exploatarea a 5 hectare, atâta exploatează dumnealor din terenul nostru, din cariera de piatră (ptiu, drace, deci pe teren se găsea o carieră!!! – n.r.). Nu sunt daune punitive, că nu suntem în sistemul de drept american, sunt daune, au valoare de înlocuire dar în raport de circumstanţele cauzei, eu cred că suma pe care am cerut-o noi era extrem de rezonabilă (5.000 de lei/zi – n.r.). E o carieră de piatră semnificativă, Somaco este o societate comercială care funcţionează pe bază de profit substanţial, este al treilea mare exportator de capital Off Shore din România în Cipru, puteţi verifica pe site-urile de specialitate, şi exploatarea timp de cinci ani de zile fără nici un fel de reţinere aş spune prădalnic pentru că aşa rezultă din dosarul cauzei, ne îndreptăţesc la aceste daune.”. Am verificat şi noi susţinerea avocatului Haşotti. Pe site-urile de specialitate se găseşte numele unui domn Gabriel Comănescu, dar nu Grigore Comănescu, patronul Somaco Construct SRL. La mijloc este doar o coincidenţă privind numele comun de familie, fără să fie nici măcar o legătură de rudenie. În niciuna din firmele lui Grigore Comănescu nu se găseşte vreun off-shore, din Cipru sau dintr-ul alt paradis fiscal. Instanţa a auzit această minciună descalificantă şi probabil că l-a crezut pe Haşotti fără să mai verifice pe site-urile de specialitate.

Demolaţi clădirile de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini!

După alte aprecieri despre cariera aflată pe terenul pe care-l câştigase în 2008 spunând cu guriţa lui, la termenul de judecată din 25 septembrie 2008, că „Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră” (dovezi erau gârlă, dar nu şi în dosar, unde se îngrijise fostul primar Roman să nu fie), Haşotti şi-a încheiat apoteotic pledoaria: „Ce să facă petenţii? Două pensionare împotriva a şase prefecţi care s-au succedat din 2009 şi care probabil că vor trebui să răspundă şi penal până la urmă. A nu ştiu câţi subprefecţi cu atribuţii pe linie de fond funciar, primarilor respectivi şi a unui număr de 30 de membri ai comisiilor locale şi judeţene. Aveţi corespondenţa la dosarul cauzei, o să observaţi, şi închei, din corespondenţă cum suntem îndrumaţi încet, încet ca să acceptăm o altă soluţie, nu acceptăm o altă soluţie pentru că ar însemna să nesocotim hotărârea judecătorească irevocabilă, şi am precizat foarte clar că în final solicităm să ni se recunoască toate drepturile izvorâte din hotărârea judecătorească irevocabilă. Cheltuielile le-am depus, vă mulţumesc.”. Prin Decizia Civilă 459/R/23 septembrie 2013, Curtea de Apel Galaţi a respins recursul companiei Somaco şi a majorat daunele cominatorii cerute de clienţii avocatului Haşotti la 500 de lei pe zi de întârziere, în privinţa demolării clădirilor şi mutării echipamentelor industriale de pe terenul retrocedat. Teren retrocedat pe motiv că ar fi fost liber şi de clădiri, şi de echipamente industriale, şi de vreo exploatare minieră. Compania Somaco a desfiinţat această hotărâre pe calea unei contestaţii în anulare, însă un alt complet al Curţii de Apel Galaţi avea să-i dea dreptate lui Haşotii, pentru totdeauna.

La final trebuie să subliniem calităţile de excepţie ale marelui Haşotti. Căci cine, în ţara asta, a mai reuşit să-i fie admis un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile? Ia încercaţi, stimaţi justiţiabili, să declaraţi recurs la o hotărâre pe care scrie „IREVOCABILĂ”. Ştiţi ce vi se va spune: e o hotărâre intrată în puterea autorităţii de lucru judecat, recursul este inadmisibil. Mai uşor întorci mortul de la groapă, decât să obţii o asemenea minune dumnezeiască de a casa, în recurs, o hotărâre irevocabilă.

Sursa și documentele complete: ordinea.ro