Ordinea.ro Secretul minier de la Sibioara, avocatul Haşotti şi off shore-urile lui Strutinsky

Comuniştii confiscaseră în mod real 9,2 hectare de teren de la acest Aurel Tudorancea, însă drepturile lui au fost soluţionate integral după anul 1991 (când o descendentă de-a sa, în speţă o rudă a Margaretei Muscalu, a primit terenuri în compensare, pe alte amplasamente, cu funcţiune agricolă, şi despăgubiri financiare din partea statului). De asemenea, urmaşii Paraschivei Cangea (sora lui Aurel Tudorancea) au primit o retrocedare de cinci hectare de pământ, după ce au făcut dovada că autoarea lor dobândise acea suprafaţă dezmembrată din lotul deţint de tatăl ei, Nicolae Sandu Tudorancea. Dar toţi copiii lui Tudorancea, care erau în viaţă la venirea comuniştilor şi de la care au fost naţionalizate pământuri, au fost autori în procedurile de retrocedare. Toate drepturile lor au fost retrocedate. Primarul Comunei Lumina, care era depozitarul acestor informaţii, a ales să tacă în faţa instanţei de jucată. Iar compania Somaco Construct SRL, care deţinea titluri valide de proprietate şi folosinţă asupra terenului solicitat spre retrocedare, nu a fost citată în proces. Corina Eugenia Jianu s-a limitat să confere clientelor lui Ionel Haşotti calitatea de moştenitoare, însă nu a autorizat restituirea terenului pe vechiul amplasament, care era exceptat prin lege de la retrocedare. Ulterior, în anul 2008, „moştenitoarele” au reuşit să înduplece instanţa de recurs de la Tribunalul Constanţa, care a dispus restituirea terenului în natură. Instanţa de recurs a fost indusă în eroare de avocatul „moştenitoarelor”, care a afirmat în pledoaria sa finală: „nu există nicio dovadă că pe teren este o exploataţie minieră”. În realitate existau dovezi multiple, începând cu Licenţa de Concesiune Minieră a firmei Somaco Construct SRL.

Mai tari ca legea

Împotriva acestei hotărâri au fost promovate trei cereri de revizuire, una de către Prefectura Constanţa şi alte două de către Primăria Lumina. Toate aceste încercări de reformare au fost respinse în baza unor aspecte procedurale. Una dintre revizuiri a fost judecată chiar de către completul care pronunţase, în 2008, hotărârea irevocabilă de retrocedare.

Pe de altă parte, Somaco Construct SRL a deschis un proces în care a cerut să se constate drepturile sale de proprietate şi folosinţă asupra carierei de la Sibioara. Drepturile companiei au fost recunoscute definitiv şi irevocabil de Tribunalul Constanţa, prin Decizia Civilă nr. 1127/30.09.2011. Moştenitoarele au declarat, prin avocatul lor, recurs faţă de hotărârea care, aşa cum am arătat, era irevocabilă şi nu mai putea fi recurată. Iar acest recurs la recurs a fost admis de Curtea de Apel Constanţa, care a dispus instituirea unui nou ciclu procesual. Repus pe rol la Tribunalul Constanţa, dosarul a primit un alt obiect: „anulare act juridic”. Aşa cerea avocatul Haşotti, în numele clientelor sale, respectiv să se anuleze titlul de folosinţă al companiei Somaco Construct SRL asupra suprafeţei retrocedate din cuprinsul exploataţiei miniere active. Titlul de folosinţă nu a fost anulat şi este valid chiar şi în momentul de faţă. În schimb, instanţa a dispus ca Somaco să demoleze clădirile, să evacueze echipamentele miniere şi să sisteze definitiv operaţiunile de exploatare, de pe terenul retrocedat ca liber de sarcini (adică liber de clădiri, liber de echipamente, liber de exploatare). Culmea, legea minelor enumeră toate situaţiile în care se poate dispune sistarea operaţiunilor miniere, dar retrocedarea suprafeţelor ocupate de minele active, fiind explicit interzisă de lege, nu se regăseşte în această listă de motive.

De ce nu se poate face punerea în posesie

Deşi au trecut aproape opt ani de la pronunţarea hotărârii de retrocedare, „moştenitoarele” nu au reuşit să intre în posesia terenului. Autoritatea de stat din domeniul cadastrului a semnalat că perimetrul hotărât pentru retrocedare se suprapune peste mai multe proprietăţi private, inclusiv peste o parte din proprietatea companiei Somaco Construct SRL. De asemenea, a confirmat că terenul retrocedat face parte din exploataţia minieră activă „Sibioara II – Valea cu Izvorul”, care, legal vorbind, nu putea fi retrocedată. În aceste condiţii, deşi au existat presiuni concrete, nimeni nu a vrut să-şi asume în mod direct emiterea unui act care încalcă legea. Mai ales că hotărârea de retrocedare nu a stabilit ca pentru autorul Nicolae Sandu Tudorancea să se restituie o suprafaţă mai mare decât a avut acesta, luând în considerare că cinci hectare dezmembrate din lotul său au fost deja retrocedate, în echivalent, pe un alt amplasament, urmaşilor fiicei sale, Paraschiva Cangea. De asemenea, parcela stabilită spre retrocedare este traversată de drumuri publice înscrise în cadastru încă din anul 1955; dar nimeni nu a dispus retrocedarea drumurilor publice, exceptate şi ele, prin lege, de la retrocedare.

Clienţii lui Haşotti vor bani pentru „exploatarea proprie” la care nu au dreptul legal

În faţa acestui eşec, „moştenitorii” (Elena Mitrofan şi descendenţii Margaretei Muscalu, care-i urmează în drepturi după decesul ei: Constantin şi Valeriu Muscalu) au deschis un ultim proces, în anul 2013, la Judecătoria Constanţa, pentru a solicita contravaloarea lipsei de folosinţă asupra terenului, de la Primăria Lumina, autoritatea abilitată să procedeze la punerea în posesie. Pe 5 august 2014, avocatul Ionel Haşotti a solicitat pentru clienţii săi  o expertiză tehnică judiciară. Scopul suprem al expertizei cerute era acela de a stabili „venitul net care s-ar fi putut obţine prin exploatarea proprie” a carierei. Dar aici este o mare problemă juridică, întrucât, potrivit articolului 13 din Legea Minelor (nr. 85/2003): „Resursele minerale se pun în valoare prin activităţi miniere care se concesionează persoanelor juridice române sau străine…”. „Exploatarea proprie” este rezervată prin lege doar persoanelor juridice, însă acest aspect nu l-a împiedicat pe avocatul Haşotti să pretindă un beneficiu ilegal, în numele persoanelor fizice pe care le reprezenta în instanţă. Pe de altă parte, aceeaşi lege cadru stabileşte că persoanele fizice pot extrage de pe terenurile pe care le au în proprietate roci utilizabile în construcţii, în cantităţi determinate, pe termen de până la un an, pe baza unui permis explicit al autorităţii (art. 28 alin.1). Mai departe, însă, la articolul 29, legiuitorul a stabilit că rocile „pot fi folosite de către proprietarul suprafeţei numai dacă nu fac obiectul unei concesiuni existente şi numai pentru nevoile proprii, fără drept de comercializare”. În situaţia concretă de la Sibioara, resursele minerale de pe terenul retrocedat sunt concesionate, prin Licenţa de Concesiune Minieră nr. 2454/2001, companiei Somaco Construct SRL. Or, în lumina acestui aspect, „moştenitorii” nu pot pretinde lipsa de folosinţă asupra resursei minerale concesionate companiei Somaco Construct SRL. Ei nu pot pretinde nici măcar o roabă de piatră ca să o folosească în scop personal, căci fiind o concesiune validă nici măcar acest beneficiu modic nu este permis de lege. Pentru fiecare unitate de exploatare minieră, concesionarul Somaco Construct SRL, ca orice alt concesionar minier din această ţară, plăteşte redevenţe miniere statului român, care este prin lege proprietarul resurselor minerale. Şi, încă ceva, aceeaşi lege stabileşte că „dreptul obţinut prin concesiune [este] distinct de cel de proprietate asupra terenurilor” (art. 26).

Cum au ajuns informaţiile secrete într-o expertiză nesecretă la dispoziţia lui Haşotti

Aşa cum spuneam, niciunul din aspectele mai sus menţionate din Legea Minelor nu l-a silit pe avocatul Haşotti să-şi înfrâneze pretenţiile. Acesta a cerut să se determine contravaloarea lipsei de folosinţă asupra terenului în funcţie de „nivelul de piaţă al redevenţei pentru exploatări similare (granit) pentru suprafaţa pe care se află efectiv cariera de piatră”. Pe 22.09.2014, Judecătoria Constanţa a cerut unui expert minier să stabilească, nu nivelul de piaţă, cum ceruse Haşotti, ci „nivelul de piatră”. Iar expertul, pe numele său Ioan Bacalu, de la Petroşani, a procedat în consecinţă, cerând şi obţinând date despre: „cantitatea de rocă extrasă lunar de către Somaco Construct SRL; programele anuale de exploatare pe suport analogic şi digital, începând cu anul 2008 şi până în prezent; producţia minieră realizată şi valoarea acesteia; planuri de situaţie cu măsurători topografice trimestriale, pe suport analogic şi digital”.