riseproject.ro Artificiul citării, strategia lui Schwartzenberg la CEDO (documente)

Motivul? N-ar fi fost citat corect în afara țării.

Autoritățile susțin contrariul: procedurile au fost respectate, o comisie rogatorie a fost inițiată, până și tatăl inculpatului a fost înștiințat. Cert este că Schwartzenberg susține în plângerea înregistrată la CEDO, în martie 2017, că n-a fost citat corect în orașul Netanya din Israel, locul în care spune că s-a stabilit de aproape cinci ani. N-ar fi fost citat corect în afara țării, adică acolo unde a plecat și nu s-a mai întors, deși avea un mandat de arestare pe numele său.

La București, Schwartzenberg este personaj-cheie într-un amplu dosar de corupție. În mai 2016, procurorii anticorupție au cerut arestarea lui, în lipsă, acuzându-l că a fost intermediarul unei mite de 175 de mii de euro.

Banii, susțin procurorii, au ajuns în 2011 la Radu Mazăre, primarul Constanței la acel moment. Îi plătise însă israelianul Avraham Morgenstern, reprezentantul unei companii de construcții. Miza era mare: firma de construcții participa la o licitație de peste 10 milioane de euro, organizată de o regie din subordinea Primăriei Constanța.

În final, mai susțin procurorii, mita a fost mascată printr-o companie offshore, controlată de Schwartzenber, și a ajuns în două conturi nedeclarate din Israel. Unul era al fostului primar, iar celălalt al fratelui său, Alexandru Mazăre, încă parlamentar în 2011. Ambii au fost acuzați pentru corupție și fals în declarații.

---

Cum au circulat banii



Ancheta începuse în aprilie 2014, iar doi ani mai târziu, în aprilie 2016, frații Mazăre și Avraham Morgenstern au fost trimiși în judecată. Separat, tot în primăvara anului trecut, procurorii au deschis un nou dosar pentru Schwartzenberg, acuzându-l de complicitate la dare de mită.
RISE Project a luat legătura cu toți cei implicați în acest caz.


“Am aflat din presă despre mandatul de arestare”, ne-a spus Schwartzenberg. În timp ce documentau Afacerea “Madagascar”, reporterii RISE Project i-au scris lui Emilian Schwartzenberg pe o adresă de e-mail pe care au găsit-o în dosarul din instanță în care erau deja judecați frații Mazăre și omul de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta din urmă a dispărut luna trecută și e căutat de poliție într-un alt dosar de evaziune fiscală.  (DETALII, AICI).

În noiembrie 2016, Schwartzenberg a trimis instanței o declarație pe care o dăduse în fața unui notar din Israel. Ne-a spus că n-a mai primit niciun răspuns de atunci: “Fac această afirmație deoarece procurorii români au decis unilateral să nu mă abordeze nicicum. Au ales să parcurgă, într-un mod care asigură evitarea informării mele, proceduri prin care au obținut arestarea mea în lipsă. (…) Cât despre judecători, am înțeles de la avocat că au primit pozitiv acest demers (n.r.- declarația notarială) și că este posibil să dorească audierea mea prin video conferință. Accept oricând.”

DNA susține, într-un răspuns trimis RISE Project, că a existat o corespondență cu avocatul lui Emilian Schwartzenberg și că au fost respectate toate procedurile legale.

Avocatul Florin Cojocaru, apărătorul lui Schwartzenberg, susține că a epuizat toate căile de atac în România: “Căutăm remediu la CEDO, unde plângerea noastră a fost înregistrată la data de 13 martie 2017. Sper că judecătorii de acolo să amendeze maniera în care s-a eludat procedura de citare, astfel încât persoana vizată a fost subiectul unei proceduri de care nu a avut habar”.

Avocatul Cojocaru mai spune că procurorul de caz știa unde se află clientul său, iar acest lucru reiese, în opinia lui, chiar din cererea de arestare: “(…)Un motiv pentru care s-ar impune arestarea este acela că statul Israel își extrădează foarte greu cetățenii care suferă condamnări în lipsă în alte țări”.


Anchetatorii au încercat să-l citeze prima dată pe afacerist în 2014, la începutul anchetei penale. Au făcut-o atunci prin intermediul unui alt avocat – Cătălin Dancu.

Contactat telefonic, Dancu spune că l-a reprezentat pe Schwartzenberg doar în Luxemburg și Vaduz, de unde a adus documentele bancare pe care le-a depus la dosarul DNA, dar niciodată în România: “Nici nu aveam cum. Era conflict de interese”. Asta pentru că, susține avocatul, îl reprezenta în același dosar pe Radu Mazăre.

Schwartzenberg spune că nu înțelege de ce au apelat procurorii inițial la avocatul Dancu. “Până azi nu am reușit să înțeleg în ce context au ajuns cei de la DNA să-l abordeze pe Dancu. În egală măsură puteau apela la dumneavoastră”.

Mandatul de arestare a fost emis de judecători pe 9 iunie, contestat apoi de Emilian Schwartzenberg, prin avocatul Florin Cojocaru, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Pe 30 iunie, decizia a fost amânată tocmai ca autoritățile române să-l citeze la domiciliul său din Israel, iar dosarul a fost repartizat, mai departe, judecătoarei Camelia Bogdan, care a respins contestația lui Schwartzenberg.

Judecătoarea Camelia Bogdan susține: “Procedura de citare a fost legal îndeplinită, după cum a concluzionat și Inspecția Judiciară după ce am cerut apărarea reputației mele în urma unui material apărut în presă.(…) S-a dat termen expres să se facă comisie rogatorie în apel. A fost citat conform codului român de procedură penală. Au fost mai mulți pași care s-au făcut atunci (…) S-au făcut chiar demersuri suplimentare ca lui să se înmâneze citația.”

Decizia finală include și poziția avocatului Cojocaru: “S-a constatat că a ajuns citaţia şi s-au găsit membrii familiei acolo, respectiv tatăl care a primit citaţia. Este o adresă de domiciliu veche, care figura în evidenţele autorităţilor. S-a ignorat, în totalitate, obligaţia de citare a persoanei în străinătate, acolo unde se cunoştea deja de către organele judiciare că locuieşte inculpatul.”
Emilian Schwartzenberg s-a născut în Iași în 1967, apoi a emigrat împreună cu părinții săi în Israel unde a făcut liceul. S-a întors în România, a studiat medicina și după revoluție s-a apucat de afaceri. A intrat pe piața de publicitate stradală  și a fost acționar al televiziunii Realitatea.
Schwartzenberg ne-a spus că a plecat din România în 2012, iar de atunci, susține că ultimii cinci ani i-a petrecut preponderent în Israel și în SUA. Poliția îl caută în continuare.
 
Autor: Ana POENARIU

Articol preluat de pe riseproject.ro​



Citeşte şi riseproject.ro: Afacerea Madagascar