riseproject.ro Orașul subteran Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA

Terenuri în suprafață totală de 48 hectare au fost retrocedate suspect, pe raza Sectorului 6, în beneficiul unor grupări formate din demnitari și oameni de casă ai acestora, care nu aveau nicio legătură cu victimele exproprierilor din perioada comunistă.
 
Totul s-a petrecut între 2004 și 2008, în anii primului mandat al lui Cristian Poteraș, rudele si asociații săi regăsindu-se printre beneficiarii acestui val de restituiri imobiliare.

E vorba de 38 de terenuri, în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro, înșirate peste tot prin Sectorul 6: pe cursul Dâmboviței, lângă depoul de tramvaie Preciziei, vizavi de mallul Plaza, în Parcul Grozăvești, în apropiere de Lacul Morii etc.
Multe dintre ele se găsesc și acum în portofoliul imobiliar al autorilor acestor afaceri.

Altele au fost vândute, pe sume uriașe, unor firme de dezvoltări imobiliare, în anii boom-ului economic.

Ca să facă în așa fel încât să li se retrocedeze aceste terenuri, afaceriștii scoși la lumină de RISE Project identificau oameni simpli, care nu reușiseră să își revendice bunurile de la stat, și preluau de la ei drepturile succesorale, contra unor sume derizorii.

Imediat ce moștenirile erau cumpărate, primarul Poteraș, șef al Subcomisiei de Fond Funciar din Sectorul 6, trimitea dosarele de revendicare la Comisia Municipală de Fond Funciar, iar terenurile erau retrocedate.

Bunuri cu o valoare enormă, neretrocedate cu anii, în folosul unor anonimi, erau retrocedate acum, de la o zi la alta, în favoarea unei elite.

Un teren cumpărat sub forma drepturilor succesorale, cu 45.000 de euro, a fost vândut, după un an, cu 4,59 milioane de euro. De către cine și cui, vă spunem mâine.

Schema aceasta de acaparare a terenurilor intravilane ale Capitalei, pusă în practică în Sectorul 6, a fost deja dezvăluită de o investigație a Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Ancheta procurorilor, desfășurată între 2006 și 2011, a scos la iveală retrocedarea abuzivă a 12 hectare din teritoriul Bucureștiului.

12 hectare, altele decât cele 48 descoperite de RISE Project, dar restituite prin exact aceeași tehnică și către aproximativ aceiași beneficiari.

Ca urmare a investigației DNA, fostul primar Cristian Poteraș a fost trimis în judecată și condamnat la opt ani de închisoare, pentru abuz în serviciu, în mai 2015, de Curtea de Apel București.

Lui Poteraș i s-a imputat încălcarea legii fondului funciar: faptul că avizase favorabil niște revendicări imobiliare lipsite de acoperire legală și că retrocedase terenuri aflate la adrese fără legătură cu amplasamentul inițial al celor naționalizate de stat.


Împreună cu el, au fost mai condamnați ceilalți șase membri ai Subcomisiei Locale de Fond Funciar, care avea misiunea să identifice terenuri restituibile din Sectorul 6 și să întocmească dosarele în baza cărora comisia mare, de la Prefectură, emitea titlurile de proprietate.

De la Comisia Municipală de Fond Funciar – ultima din lanțul avizărilor – nu a fost pus sub acuzare nimeni.

Cristian Poteraș, încarcerat pentru opt ani, printr-un verdict al Curții de Apel București, a fost trimis la închisoare din cauza retrocedării abuzive a 15 terenuri din Sectorul 6 – în suprafață totală de 12 hectare. Seria de articole „Orașul subteran” va prezenta retrocedări asemănătoare celor investigate de DNA, care par să fi trecut pe sub radarul procurorilor anticorupție. Dacă modificarea Codului Penal, promovată în ascuns de cabinetul Grindeanu, ar fi intrat în vigoare, pedeapsa lui Poteraș ar fi scăzut de la opt la patru ani, iar fostul primar al Sectorului 6 ar fi putut face, odată cu venirea verii, prima cerere de eliberare condiționată din închisoare. FOTO: Ovidiu Micsik/ Mediafax.

Prin sentința finală a Curții de Apel București, care l-a trimis pe Poteraș la închisoare, s-a dispus și ca cele 12 hectare descoperite de DNA să se întoarcă în proprietatea statului. Acolo unde se găseau, înainte de a fi retrocedate.

Interesant e că rechizitoriul DNA nu s-a îndreptat și împotriva beneficiarilor finali ai restiturilor: magnații care cumpăraseră drepturi succesorale de la cetățeni striviți de birocrație și care fuseseră împroprietăriți cu mare viteză de către Poteraș.

Singura pedeapsă pe care aceștia a trebuit să o suporte a fost că au pierdut terenurile pe care le obținuseră, pe nimic, peste noapte.
Avocat specializat în drept penal, consultat de RISE Project: „Mă surprinde și pe mine că nu au fost trimiși și ei în judecată. Teoretic, ar fi putut fi acuzați de complicitate la abuz în serviciu sau de instigare la abuz în serviciu.

Dacă se dovedea că măcar trei dintre ei au acționat după un plan, acuzațiile ar fi putut fi extinse și pentru constituire de grup infracțional organizat”.

Alt specialist, pentru RISE: „E greu, în situațiile ca asta, să poți să îi trimiți în judecată și pe beneficiarii restituirilor.
Dacă procurorii nu au reușit să găsească probe care să demonstreze că cei din primărie erau în legătură cu ei, nu prea au avut ce face”.

Au fost exonerate, astfel, verigile „private” ale acestui lanț de afaceri, cei care acționau dincolo de zidurile Primăriei, pe piața imobiliară, făcând profituri de zeci de milioane de euro din vânzarea terenurilor scoase ilegal din patrimoniul Bucureștiului.

Și au fost condamnați doar cei care operau în favoarea lor, „la stat”, din birourile administrației locale.

Nici Direcția Națională Anticorupție, ca instituție, nici procurorul Lucian Papici, personal, cel care a instrumentat dosarul penal, nu au oferit RISE detalii despre neanchetarea celor care au câștigat cel mai mult din practica retrocedărilor cu dedicație.

Și nici nu au spus dacă, pe parcursul investigației, parchetul a analizat și retrocedarea altor terenuri din Sectorul 6, în afară de cele 12 hectare.
La încercarea RISE Project de a-i adresa aceste intrebări direct lui Lucian Papici, DNA ne-a transmis că nu ne poate înlesni o întrevedere cu procurorul întrucât nu mai activează în structurile instituției. Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, unde lucrează acum Papici, ne-a comunicat că subiectul discuției nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public. În imagine, semnătura enormă cu care un locțiilor al prim-procurorului din Timiș, Vasile Bâc, și-a însoțit refuzul. RISE nu îi ceruse nicio informație legată de „Dosarul Poteraș”, așa cum se sugerează în textul scurt al răspunsului.

Procurorul Lucian Papici, șef de secție în DNA, a reușit să îl trimită pe Poteraș după gratii, dar a lăsat enorm de multe retrocedări suspecte, decise în Sectorul 6, în afara spotului de lumină al parchetului anticorupție. Pe mulți dintre marii actori aflați în spatele acestor afaceri, Papici nu i-a deranjat nici cu o floare – reiese din documentarea RISE Project. FOTO: Bogdan Maran / Mediafax.

Suprafața totală a terenurilor retrocedate suspect, descoperite de RISE – 48 de hectare – e tot atât de mare cât terenul pe care stau Casa Poporului și Catedrala Mântuirii Neamului.

E mai mare decât cea a Parcului Carol și a Grădinii Cișmigiu, luate împreună, și depășește întreaga întindere a cartierului Primăverii.
În pas de voie, un ocol al acestui teritoriu – care ar putea fi înghesuit într-un pătrat cu latura de 690 de metri – durează 40 de minute.
Suprafața totală a terenurilor retrocedate suspect, scoase la lumină de RISE Project, este aproape egală cu cea pe care sunt așezate Casa Poporului și Catedrala Mântuirii Neamului. INFOGRAFIE: Sergiu Brega.

Profiturile făcute din vânzarea terenurilor dobândite astfel au fost enorme.

S-au încasat 5,2 milioane de euro pe parcele pentru ale căror drepturi succesorale se plătise, cu numai câteva luni în urmă, 40.000 de euro.

S-au cumpărat drepturi succesorale cu 45.000 de euro și s-au vândut terenurile, odată retrocedate, cu 4,59 milioane de euro.

Se achiziționau drepturi succesorale cu 50.000 de euro și, puțin mai târziu, se vindeau terenuri cu 3,27 milioane de euro.

Se investeau 100.000 de euro în drepturi succesorale și se scoteau, din terenuri, 5,5 milioane de euro.

Unele tranzacții frizează inimaginabilul: terenuri preluate cu 7 euro/mp au fost vândute cu 4.000 de euro/mp.

Suprafețe imense, de 8 hectare, au fost achiziționate cu 60.000 de euro și vândute de 120 de ori mai scump, cu 7,2 milioane de euro.

Grupările de afaceri descoperite de RISE funcționau ca o fabrică de tipărit bani – așezată în mijlocul Bucureștiului, nevăzută de nimeni.

Totul era atât de bine pus la punct, încât preluarea drepturilor succesorale, la prețuri de nimic, de la oameni simpli, revendicarea, mai apoi, a terenurilor de la Primărie, intrarea rapidă în posesia pământurilor și vânzarea lor la prețuri uriaşe semănau cu fazele mecanice ale unei benzi industriale pe care intrau acte și ieșeau pachete cu bani.

An după an, la fel. Nu se inova niciodată nimic. Totul curgea, repetându-se, în stereotipia opulentă a rulajelor de zeci de milioane de euro.

2004, 2005, 2006, 2007, 2008.
Fabrica de bani a mers neabătută, camuflată în chiar firescul ei.

Într-o liniște deplină, neîntreruptă de SRI, abia tulburată de DNA, Bucureștiul a fost rupt fâșii și vărsat în niște conturi bancare.
Pe harta de mai jos, sunt ilustrate cu stegulețe colorate toate terenurile retrocedate suspect, descoperite de RISE Project.
Harta e doar un print-screen astăzi.

De mâine, va fi interactivă. Se va putea da click pe stegulețe: o fereastră cu istoria fiecărui teren va apărea pe ecran.

Planșa terenurilor retrocedate cu dedicație în Sectorul 6 arată că Bucureștiul a fost băgat, la propriu, în buzunar de cei care aveau acces la centrii de decizie ai administrației locale. Începând de mâine, dând click pe stegulețe, se va putea afla istoricul fiecărui teren în parte – așa cum reporterii RISE au reușit să îl reconstituie din acte.

Fiecare culoare evidențiază terenurile ajunse la un grup de interese de sine stătător.
Roșu, pe cele acaparate de un om de afaceri care a stors, ani la rând, în paralel cu aceste retrocedări, milioane de euro de la administrația Sectorului 6.

Violet, pe cele pe care a pus mâna un politician, în asociere cu un magnat imobiliar și cu un alt politician.
Negru, pe cele descoperite de DNA și întoarse, prin sentința Curții de Apel București, în proprietatea statului.
Unele terenuri ar fi putut fi marcate cu stegulețe multicolore. Cei care sunt prezenți pe „filiera albastră” apar, într-o companie selectă, și pe cea „violet”.

Personajele din spatele fanioanelor verzi sunt de găsit și sub cele roșii. Și tot așa.

Important e că personajele din spatele terenurilor marcate pe hartă cu negru – retrocedate abuziv, după cum a stabilit justiția – apar pe toate celelalte „trasee”.

Asta înseamnă că ancheta DNA, deși a trecut, în plin, prin rețeaua restituirilor ilegale din Sectorul 6, a lăsat multe afaceri, ale acelorași autori, neatinse.

Mai multe, de mâine, pe riseproject.ro, în primul episod al serialului „Orașul subteran”.
Începem cu „filiera violet”!
Ionuț Stănescu

Ilustrații: Sergiu Brega
Sprijin logistic: Curaj TV, Colivia & Antilopa
Au contribuit: Sergiu Brega, Ana Poenariu

Sursa: riseproject.ro