30 septembrie - Sfântul Grigorie Luminătorul, arhiepiscopul Armeniei

- Pe cel mărit și ierarh, ca pe un nevoitor al adevărului, astăzi să-l lăudăm toți cu cântări și cu imnuri de laude; pe păstorul și învățătorul cel priveghelnic, pe Sfântul Grigorie Luminătorul a toată lumea, căci se roagă lui Hristos să ne mântuim noi. (rugăciune)

Luminătorul Armeniei, Sfântul Grigorie s-a născut pe la anul 257 din părinți păgâni în provincia Ararat, tatăl său fiind mare boier (dinastia imperială a Arsacizilor) și înrudit cu regele Persiei. Era prunc atunci când a fost scăpat miraculos în scutece de rudele părintelui său Anac, care l-au ascuns și apoi l-au crescut, trimițându-l în Capadocia unde primește învățătura creștină. Pronia divină a făcut ca într-o bună zi copii celor două familii din seminția împărătească persană (după multă vărsare de sânge), să se întâlnească miraculos: Grigorie și Tiridate (sursă - istoricul Agathangel secretar al împăratului armean).
 
Armenia era provincie romană la granița de Est a imperiului, iar în acest ținut a predicat Evanghelia ucenicii Vartolomeu și Tadeu. Documentele obștești păstrate pomenesc despre Edesa și regele Avgar care a trimis soli la Domnul, dar a primit un ștergar pe care s-a imprimat Chipul dumnezeiescului Învățător și astfel s-a tămăduit. Tiridate crescuse în preajma împăratului Liciniu și la anul 298 când s-a încheiat pacea de la Nisibe cu perșii, imperiul i-a dat în stăpânire de tema goților această parte din Asia Mică, numindu-l rege în Armenia (287-330. Acum află trecutul tumultos și dramatic al familiei sale, cum tatăl său regele Cursar al Persiei  a fost omorât chiar de Anac, tatăl lui Grigorie! Și a fost supus Sfântul la grele încercări și l-a chinuit amar ca să se lepede de Hristos. L-au scrijelit, spânzurat cu capul în jos 7 zile și văzându-l că nu moare și nici nu se leapădă, l-au aruncat în temniță. I-au legat obezi și au strigat: ,,- În zadar nădăjduiești în Dumnezeul tău, că n-ai nici un ajutor de la Dânsul".
 
Grigorie a zis: - „Nebunule împărate! Tu singur îți gătești ție chin....” Au turnat plumb și l-au aruncat într-o groapă cu șerpi, unde o creștină  noaptea îi arunca o coajă de pâine. Și nelegiuitul rege pustiește mănăstirea de maici și le omoară, fiindcă fecioara Ripsimia se împotrivește spurcatului. Nenorocirile și boala au căzut peste rege, care a fost schimonosit și arăta ca un porc. Cusaroducta sora împăratului în vis primește semn: „De nu va fi scos Grigorie din groapă, Tiridat nu se va tămădui".  Și au alergat în grabă la groapa lui Grigorie, să vadă dacă după atâta timp mai este viu și au auzit glas: ,,Sunt viu, cu darul Dumnezeului meu!"’ și au căzut în genunchi, rugându-l pe Grigorie să-l vindece pe împăratul lor.  Și a îngropat Fericitul trupurile maicilor în Biserica zidită, iar norodul se aduna la slujbă. Și drept recunoștință s-a dat poruncă să fie dărâmate capiștile idolești și duhurile rele fugeau. L-au trimis pe Grigorie în Capadocia, iar arhiepiscopul Leontie l-a rânduit  Arhiepiscop pentru neamul armenilor. Le-a trimis  și preoți împreună cu Grigorie, încât satele și ostașii se încreștinau, iar Tiridate mărturisindu-și păcatele  primește Botezul creștin în Eufrat la anul 381, de la Sf. Grigorie. Râvna și misiunea lui Sf. Grigorie a luminat întunericul lumii idolatre și el devine ,,luminătorul – ausávoriț armenilor.
Un popor încercat în istorie, peste care au trecut  perșii, arabii, selgiucizii, mongolii, otomanii și totuși au rămas creștini! Sfântul a reușit să țină aproape de Biserică primul  Stat creștin din istorie, păstrând unitatea. Monahul Mesrop la anul 400 înființează alfabetul armean și împreună cu Sf. Grigorie care participase la primul Sinod ecumenic de la Niceea(325), traduce Biblia și cărțile sfinte pe limba poporului, zidește biserici, culturalizează națiunea armeană punând dascăli în școli, redându-i identitate. Păstorește 31 de ani ca episcop și laolaltă cu regele și administrația creștină împart Lumina lui Hristos oamenilor, iar Sf. Grigorie(240-332), le este încreștinător și ocrotitor. Se retrage în peștera din  pustiul Mania, dar lumea îl căuta pentru viața lui sfântă și minuni, căci le-a adus Crezul; Paravoresțuc - L-am Slăvit!

Din această sălbăticie pleacă la Domnul și trupul său este îngropat de câțiva păstori într-un mormânt, peste care au aruncat un morman de pietre.  Minunat au descoperit Moaștele în satul Tordan pe timpul împăratului bizantin Zenon (474 491) și trupul  Sfântului era înmiresmat. Mâna lui cea dreaptă îmbrăcată în aur se păstrează în Catedrala Ecimiadzin din capitala Erevan, ctitoria sfântului și parte din Moaște sunt la Marea Lavră Athos și Napoli, iar o părticică la Biserica Sfântul Gheorghe - Vechi din București.

Sfântul Grigorie Luminătorul, primul Arhiepiscop al Armeniei și încreștinătorul poporului armean, a trecut la cele veșnice după 31 de ani de păstorire...Și părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Ierarhe Grigorie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. (tropar)

Sursa foto: ziarullumina.ro