8 noiembrie - Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri

 
,,Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat, îmi zic: Ce este omul că-ţi aminteşti de el? Sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? Micşoratu-l-ai pe dânsul cu puţin faţă de îngeri, cu mărire şi cu cinste l-ai încununat pe el” (Psalmul VIII,3-6)

Omul a fost preocupat mereu de supranatural,dar  cei  necredincioşi  nu sunt  convinşi  că au  întra-devăr  un Creator, deşi din ,,Secolul Luminilor” le stă la  îndemână  Ştiinţa cunoaşterii, iar astăzi toată informaţia.
Mereu a avut  şi Revelaţia dumnezeiască ca să poată înţelege ce este cu el pe aici şi de ce trebuie să plece Dincolo, dar unii s-au resemnat doar cu filozofia conceptului ,,Cuget,deci exist”.
Îşi pune întrebări şi caută  răspunsuri, cercetează pentru ca să afle ,,Calea Adevărul şi Viaţa”. Nu se resemează, este progresist şi când are şi credinţă vede că se desluşesc misterele lumii şi are parte de Sf. Taine.
,,Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale copiilor noştri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele Legii acesteia”. (Deuteronomul 29:29).

Fiindcă nu-şi doreşte hăul cel credincios deschide Scripturile  cu Sf. Tradiţie... şi aşa primeşte  un răspuns oficial din partea Divinităţii, deoarece mărturiseşte: ,,Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pamântului, al tuturor celor văzute şi nevăzute".
Mai marilor Voievozi ai oștirilor cerești, rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii, ca prin rugăciunile voastre să ne acoperiți cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupești, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul și strigăm: Izbăviți-ne din nevoi, ca niște Mai mari peste cetele Puterilor celor de sus. (troparul sărbătorii)

Evanghelia acestei zile (Luca 10, 16-21) ne spune să fim bucuroşi pentru că numele noastre sunt scrise în Ceruri, dar trebuie să fim atenţi, fiindcă necuratul a căzut din cer, aici pe pământ.
Iată motivul pentru care Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri, ne-a dat prieteni străluciţi, îmbrăcaţi ca o pară de foc, luminaţi puternic, trimişi să-i ajute pe cei ce vor să dobândească Raiul. „duhuri slujitoare...în slujba celor care ur-mează să moștenească mântuirea” (Evrei 1, 14).
Aceştia sunt îngerii, cei care ne ajută să mergem la Împărăţie.


Privirea, mintea şi rugăciunea  urcă mereu  spre cetele îngereşti, despre care Mântuitorul ne spune că ,,ei văd  pururea faţa lui Dumnezeu” (Matei XVIII,10).

Aceasta este oştirea Lui ! 

Tălmăcesc  pentru oameni mesajele, aduc vindecări, păzesc naţiunile  şi pe  fiecare creştin până la judecată. Contează să fii înconjurat de aceste fiinţe spirituale şi să ai păzitor! : ,,Înger, Îngeraşul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu / Eu sunt mic, tu fă-mă mare / Eu sunt slab tu fă-mă tare / În tot locul mă-nsoţeşte şi de rele mă fereşte!"

Sunt creaţi înaintea omului şi a celor ce se văd, fiind raţionali, au voinţă statornicită în bine, fire înţelegătoare, tari în virtute, nemuritori prin Har, netrupeşti, fără gen şi împrumută materie pentru a lua înfăţişare şi formă văzută.
Îngeri cu slavă dumnezeiască, nevăzuţi şi strălucitori care se mişcă liber prin voia Lui Dumnezeu, ce nu sunt limitaţi de timp şi spaţiu, căci a voit din bunătatea Lui să fie.
Nu au trup dar sunt spirituali, au minte voinţă şi putere, omniprezenţi şi limitaţi doar de Dumnezeu.Cu firea înţelegătoare, deşi sunt netrupeşti, locuiesc Sus şi se mişcă repede în acele locuri uşoare. (I Cor. 13,)


Biblia şi văzduhurile sunt pline de îngeri! Vorbesc şi transmit gândurile...  în limba îngerilor, sunt întăriţi în bine dar nu cunosc cele viitoare. Cu voia Domnului se pot arăta oamenilor sub altă formă, ca să fie văzuţi şi trec prin tot ceea ce  este materie.Stăruiesc şi lucrează Binele deoarece au hotârât definitiv să fie statornici şi nu-şi mai pot schimba voia şi sfinţenia  pe care o primesc în firea lor de la Duhul Sfânt, ca o demnitate.

Au căpătat prin har nemurirea, împărtăşindu-se din slujirea Sf. Treimi,  păstrându-o.

Puteri sfinte  cu rânduială ce  ,, au „viață cu adevărat fără de moarte, luând-o din viața cea dintâi” (stihira a doua de la Vecernia mică)
Ei sunt Serafimii, Heruvimii, Tronuri, Domnii, Puteri, Stăpânii, Începătorii, Arhangheli, Îngeri.
Numărul este de ordinul miriardelor şi cântă Liturghia cosmică, slujind lăngă Tronul cel dumnezeiesc, dar şi împreună cu noi în Biserică  la sf. Liturghie.
Scriu numele noastre în Cartea Vieţii, aducând lumii marea teologie care este străjuită de ei.
Sărbătorim  împreună  cu soborul  îngeresc pe aceşti  Arhanghelii  Voievozi Mihail şi Gavriil, îngerii  cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi, ce sunt trimişi în momente  cruciale  între Cer şi pământ ca să vorbească lumii despre Dumnezeu.
,,Aceştia sunt cei care înmulţesc sfânta credinţă între oameni luminând înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei celei drepte" (Sf. Grigorie Dialogul)

Trâmbiţa şi glasul arhanghelului Mihail care înseamnă  ,,Puterea lui Dumnezeu” răzbate universurile, când cheamă oştile puterilor celor fără de trup la ascultare: ,,Să luăm aminte! Cine e ca El?”
Atunci a încetat îndată căderea, iar îngerii răzvrătiţi s-au prâbuşit  şi s-a luminat Cerul.
Slujitor al Legii el pedepseşte cetăţile Sodoma şi Gomora, şi-l scapă pe Lot. Sabia lui ca o vâlvătaie de foc în pustiul Arabiei păzea trupul lui Moise  şi îl ceartă pe diavol zicând: Ceartă-te pe tine Domnul! (Iuda 1, 9).

Conduce poporul ales în Pământul Făgăduinţei şi îl pedepseşte pe faraonul Ramses al II-lea şi ajută oştile lui Iosua Navi şi Ghedeon:,, Eu sunt Voievodul oştilor Domnului şi acum am venit (Iosua 5, 14). Îl păstrează viu pe prorocul Daniel aruncat în groapa cu lei şi face minuni nenumărate, ca cea de la Colose şi în Athos, la mânăstirea  Dochiaru.
La Sfârşitul veacurilor tot el va suna trâmbiţa: ,,Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi”. (I Tesaloniceni 4, 16).

Balaurul cel mare va fi aruncat în întunericul iadului şi va fi Cer nou şi Pământ nou. ,,Ce vă vom numi pe voi sfinţilor. Heruvimi că întru voi s-a odihnit Hristos! Serafimi că neîncetat L-aţi preamărit pe El! Îngeri că de trup v-aţi lepădat! Puteri că lucraţi cu minunile! Multe sunt numirile voastre! Şi sunt multe darurile! Rugaţi-vă să se mântuiască sufletele noastre! (podobie glas 8).

Trimite Dumnezeu omenirii prin arhanghelul Gavriil (,,barbat-Dumnezeu"), bucuria că Ioachim şi Ana vor naşte pe Fecioara Maria, iar Zaharia şi Ana pe prorocul Ioan Botezătorul.
La Plinirea vremii pentru a împăca Lumea de Sus cu cea de jos arh. Gavriil cântă imnul Păcii  alături de păstori: ,,Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14).

Taina veacurilor pe care nu a ştiut-o nimeni este adusă de  slujitorul darurilor, Arhanghelul Gavriil, Fecioarei Maria
în Nazaret şi  tot el va avea grijă de sfânta Familie. ,, Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. (Luca I,30-31)

Bucuria rămâne veşnică şi iconografia îl zugrăveşte având un crin, ca un  ocrotitor al familiilor noastre.
Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil au în Calendarul 0rtodox încă 5 zile de sărbătoare, evocând minuni petrecute.
În sec. al V-lea în Constantinopol la Thermele lui Arcadius s-a zidit prima Biserică cu hramul sf. Arh.Mihail şi se îndătinează sărbătorirea lor.
Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti. Din sf. Tradiţie  aflăm despre îngerul Uriil că luminează mintea celor întunecaţi, despre Salatiil  care se roagă pentru tot omul care-i cere ajutor, Gudiil cel care ne îndeamnă să facem fapte bune şi  Varahiil dătător de binecuvântare.
Doar cu raţionalul nu se poate pătrunde în lumea îngerilor.
Aşezăminte sfinte le poartă hramul, iar cultul Bisericii şi cântul psaltic în canon este adresat puterilor îngereşti şi îngerului păzitor cu evlavie zilnică.
„Am văzut pe Domnul stând pe un scaun înalt și măreț...umpleau templul. Serafimii stăteau înaintea Lui,  fiecare având câte şase aripi: cu două îşi acopereau feţele, cu două picioarele, iar cu două zburau. Și strigau unul către altul: Sfânt, sfânt, sfânt este Domnul Savaot, plin este tot pământul de slava Lui” (Isaia VI, 1-3).

Din cauza slăbiciunilor noastre ne-au fost daţi să aducă gândul cel bun, ne ridică din cădere şi ne feresc de cel viclean.
Ei merg  oriunde cu voia lui Dumnezeu, slujindu-l pe om de la botez, până la moarte şi judecată. Stă pe umărul nostru, urcă în cer şi ne arată drumul.
Sunt realitatea de care ne vom convinge la ieşirea din lumea aceasta, când vom mulţumi pentru acest dar şi această călăuză.

,,Noi, care pe Heruvimi cu taină închipuim” este cântarea rugăciunii noastre.
,,Acum puterile cereşti împreună cu noi slujesc” sf. Liturghie, care  este Cerul pe pământ, fapt pentru care  Sinodul al VII-lea ecumenic (787)  hotărăşte pentru totdeauna Cinstirea sf. Îngeri.
,,Iată Eu trimit înaintea ta pe îngerul Meu, ca să te păzească în cale şi să te ducă la pământul acela pe care l-am pregătit pentru tine.
Ia aminte la tine însuţi; să-l asculţi şi să nu-i fi necredincios, că nu te va ierta, pentru că numele Meu este în el”. (Isaia XIII,20-21)

Să-i cinstim  pe sf. îngeri pentru că văd pururi faţa lui Dumnezeu şi să nu-i supărăm fiindcă ei ţin la Apocalipsă Cădelniţa de aur în care sunt rugăciunile tuturor sfinţilor.
Să ascultăm cu luare aminte  şi să nu ne împotrivim!
Îngerii nu dispar din istoria pământenilor deoarece sunt,, trimiși să slujească pentru cei ce vor fi moștenitorii mântuirii?” (Evrei I, 14). 

Datorită păcatelor noastre am pierdut sfinţenia şi nu mai suntem pe aceeaşi ,,frecvenţă” şi trebuie pocăinţă ca să nu se depărteze de noi.
Cererea  noastră este continuă şi rosteşte: „Înger de pace, credincios, îndreptător, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem”. (Sf. Liturghie).

Pe căpeteniile îngerilor Treimii, pe Mihail și Gavriil, să-i lăudăm noi toți, iubitorii de praznic, care ne acoperim cu aripile amândurora și din nevoile cele de multe feluri ne izbăvim, unuia grăind: bucură-te, slujitorule al Legii, iar altuia zicând: bucură-te, îngere al darului! (acatist)