80 ani de la instaurarea guvernului Petru Groza

Cruciale evenimente post-Ialta. 6 martie 1945 – desemnarea de către regele Mihai I a avocatului și omului politic Petru Groza cu formarea unui guvern pro-comunist, la presiunea lui Stalin

În urmă cu opt decenii, pe fondul iminentei victorii a Aliaților în războiul împotriva Germaniei Naziste, a avut loc în Crimeea Conferința de la Ialta (4-11 februarie), în care cei „trei mari” Aliați – președintele S.U.A. Roosevelt (1882-1945), prim-ministrul al Marii Britanii Churchill (1874-1965), și gazda, mareșalul Stalin (1878-1953), președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. – aveau să definitiveze reconfigurarea postbelică a Europei, rezultând o nouă delimitare geopolitică a sferelor de influență, în acord cu situația militară ca atare după înfrângerea completă a Wehrmachtului.
Tatonări, prin intermediul serviciilor secrete, au existat între Aliați încă din 1943, iar „petecul de hârtie/șervețelul” pe care, aflat la Moscova, premierul britanic i-a oferit gazdei sale, la 9 octombrie 1944, procentajele cunoscute nu constituie decât un episod în dinamica geopoliticii momentului.Ca de atâtea ori în decursul Istoriei, după o mare confruntare militară, învingătorul/învingătorii își înglobează teritorii și își delimitează sferele de influență, creând inclusiv așa-numite „coridoare sanitare”, spații de asigurare a teritoriului statal național, la noile sale dimensiuni, cei doi aliați occidentali acceptând realitatea militară de pe teren – prezența Armatei Roșii până în inima Germaniei.
Și în 1945, „realpolitk”-ul a dominat – ca și astăzi – evoluția Lumii. În acel an, pentru România – ca și alte spații statale din sud-estul și centrul continentului –, consecințele înțelegerilor de la Ialta aveau să-și pună amprenta în noua istorie a Țării; caracterizată prin transformări social-politice ce aveau să o apropie tot mai mult de modelul statului-hegemon  din zonă – U.R.S.S. Deja în luna februarie se intensifică organizarea de către forța politică ce devenea tot mai dominatoare, la umbrela armatei de ocupație – Partidul Comunist Român –, a unor tot mai ample manifestații populare, mai ales în Capitală, care cereau un „guvern democratic”, respectiv dominat de comuniști (și aliații lor). Atmosfera vieții social-politice interne – în care masele, într-adevăr, cereau reforme sociale de profunzime – era potențată de presiunile tot mai mari la care era supus regele Mihai I din partea emisarilor Guvernului sovietic pentru numirea unui prim-ministru pro-comunist.


În cele din urmă, pe acest fundal – și percepând atitudinea defensivă a celor doi aliați occidentali, instruiți de către superiorii lor în spiritul înțelegerilor de la Ialta –, regele Mihai I consimte a-l însărcina pe omul politic de stânga, avocatulardelean Petru Groza (nu era, cum se crede, medic, ci „doctor” în Drept), om de Stat asumat, cu formarea unui guvern dominat de comuniști (el nu a fost membru al P.C.R.) și aliații săi (1884-1958; prim-ministru: 1945-1952; șef al Statului: 1952-1958; a avut parte de funeralii naționale religioase).
Pentru cunoașterea mai adecuată a trecutului nostru istoric, nu chiar atât de îndepărtat, dar și cu reverberații contemporane, apelul de mărturii documentare de epocă poate contribui, este crezut, la o mai bună – și lipsită de parti-pris-uri manipulatoare – înțelegere,și judecată, din partea celor interesați de bună credință și lipsiți de idealism (în relații internaționale) a unor fapte istorice revolute.
 
D. Dr. PETRE GROZA A CONSTITUIT NOUL GUVERN
LISTA NOUILOR MINIŞTRI. — JURĂMÂNTUL
Noul guvern s’a constituit în cursul după amiezii de eri sub preşedinţiad-lui dr. Petre Groza.

Iată textul decretului regal pentru numirea nouilorminiştri:
 
MIHAI I
PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ REGE AL ROMÂNIEI
La toţi de faţăşi viitori sănătate
 
În baza dispoziţiunilor art. 88 din Constituţieşi art. 1 şi 2 din legea de organizare a ministerelor,
 
AM DECRETAT ŞI DECRETAM

 
ART. 1. — Domnul GHEORGHE TĂTĂRĂSCU se numeşte vice-preşedinte alConsiliului de miniştrişiministru secretar de Statla departamentul afacerilorstrăine;
 
ART. 2. — Se numesc miniştri secretari de statdomnii:
LUCRETIU PĂTRĂŞCANU,la departamentul justiţiei;
Prof. MIHAIL RALEA, la departamentul artelor;
Prof. Ing. GH. NICOLAU,la departamentul asistenţeişi asigurărilor sociale;
ŞTEFAN VOITEC, la departamentul educaţieinaţionale;
GH. GHEORGHIU-Dej, la departamentul comunicaţiilorşi lucrărilor publice;
LOTAR RĂDĂCEANU, la departamentul muncii;
DUMITRU ALIMĂNIŞTEANU, la departamentul finanţelor;
Ing. PETRE BEJAN, la departamentul industriei şi comerțul;
TEOHARI GEORGESCU, la departamentul afacerilor interne;
Ing. TUDOR IONESCU, la departamentul minelor şi petrolului;
 ROMULUS ZĂRONI, la departamentul agriculturii şi domenii;
 Prof. PETRE CONSTANTINESCU-IAŞI, la departamentul propagandei;
General de divizie C. VASILIU RĂŞCANU, la departamentul războiului;
Prof. dr. DUMITRU BAGDAZAR, la departamentul sănătăţii;
ANTON ALEXANDRESCU,la departamentul cooperaţiei;
Preot CONSTANTIN BURDUCEA, la departamentul cultelor.
 
ART. 3. — Se numesc subsecretari de stat domnii:
 La subsecretariatul de stat al naţionalităţilor:Prof. GH. VLĂDESCU-RĂCOASA.
La ministerul afacerilor interne: General VIRGIL STĂNESCU, pentru ordine şisiguranţă; ION BURCĂ, pentru administraţie.
La ministerul de război: General adjutant DUMITRU DĂMĂCEANU, pentruarmata de uscat;General c-dant IONESCUEMANOIL, pentru aviaţie; Contr’amiral PETRE BĂRBUNEANU, pentru marină.
La ministerul agriculturii şi domeniilor: CONSTANTIN AGIU.
La ministerul industriei şicomerţului:ADRIAN DUMITRIU, pentru industria de război; General GRIGORE NICOLAU, pentru aprovizionare.
La ministerul educaţieinaţionale: AUREL POTOP.
La ministerul de finanţe:MIRCEA DURMA.
La ministerul comunicaţiilorşi lucrărilor publice: ION GH. MAURER şi MIRCEA NICULESCU.
 
Dat în Bucureşti la 6 Martie 1945.
MIHAI R.
 


ÎNTREVEDERILE D-LUI PRIM MINISTRU
CU D-NII VÂŞINSKI ȘI MAREŞAL MALINOVSKI
COMUNICAT
 
Preşedinţia Consiliului de miniştri comunică:
În executarea mandatului dat de Majestatea Sa Regele Mihai I domnului dr. Petru Groza de a constitui guvernul, domnia sa a procedat la constituirea noului guvern.
 Guvernul a fost constituit azi 6 Martie sub preşedinţiad-lui dr. Petru Groza.
După ce dă în întregime lista noului guvern comunicatul adaugă:
Membrii guvernului au depus jurământul de credinţă în faţaMajestăţii Sale Regelui Mihai I, la orele 19,30.
Imediat după depunerea jurământului, d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, a avut întrevederi cu d-nii Andrei IanuareviciVâşinski, prim locţiitor al Comisariatului pentru afacerile străine U.R.S.S. şiMareşal Rodion Malinovski.
 Mâine, la orele 10,30, Consiliul de miniştri se întruneşte sub preşedinţia domnului prim ministru, dr. Petru Groza.
 
 
«SPERĂM CĂ ÎN CÂTEVA ZILE VOM FI ÎN ARDEALUL DE NORD.
ÎN SCURT TIMP PRIZONIERII DIN URSS SE VOR ÎNTOARCE ÎN ȚARĂ.
VOM PĂȘI IMEDIAT LA ÎNFĂPTUIREA REFORMEI AGRARE», A SPUS D. DR. PETRU GROZA, PREȘEDINTELE CONSILIULUI ÎN DECLARAȚIILE FĂCUTE PRESEI
 
D. dr. Petru Groza președintele Consiliului de Miniștri, a primit eri pe reprezentanții presei cărora le-a făcut următoarele declarații:
 
DOMNILOR,
Mai întâi de toate vă mulțumesc pentru prezența dv. aici și vă rog să mă scuzați pentru întârzierea mea. Am fixat un termen pe care, pare-mi-se, l-am trecut, însă presa știe să fie și iertătoare.     Domnilor, n’am să fac declarații lungi, n’am să intru în analiza programului acestui guvern, și deosebi și pentru motivul că am convocat pentru peste puțin timp Consiliul de Miniștri, unde voi stabili împreună cu colaboratorii mei un program concis, stabilind ce este de făcut în primul rând.
 
La temelia guvernării: principiul simplificării și al urgentării
Prevăd însă că la temelia activității acestui guvern vor sta: principiul simplificării și principiul urgentării.
Sarcinile care ni se impun sunt grele și mari. Ele trebuesc cât de curând soluționate, fiindcă situațiunea de astăzi din țară, cum dv. știți tot așa de bine ca și noi, sau poate chiar mai bine, fiind în mai des contact cu realitățile și cu viața de toate zilele, este tragică, în urma unor măsuri care nu s’au luat și în urma unor atitudini de întârziere, care au provocat.
Față de această grea situație, noi nu putem să ne înșiruim la discuții principiale, la stabiliri de programe à la longue, ci trebue să ne cunoaștem sarcinile și să pășim la muncă; să înlăturăm cu un ceas mai devreme cât se poate din răul care bântue – și nădăjduesc că, în formația actuală a guvernului, vom putea face față acestei sarcini.
 
Voința populară a fost înregistrată de factorul constituțional
Ceea ce este de stabilit, iubiți prieteni dela presă, este faptul că voința populară a fost înregistrată de către factorul constituțional, spre norocul nostru, și suntem bucuroși că s’au întâlnit acești doi factori: poporul și Suveranul, pe același drum. Mă gândesc ce rău ar fi fost, dacă ar fi fost altfel.
Opinia publică, marii noștri aliați și opiniile publice ale lor, vor înregistra – sunt sigur – cu multă satisfacție toți împreună, această întâlnire a Monarhului cu poporul Său.
Este o soluție fericită, pentru  care ne pot invidia popoarele care, în situații similare, au avut de suferit mai mult și au trecut prin convulsiuni mai mari, fără să poată ajunge la acest rezultat.
 
Un apel la toate forțele democrate
Pășind în zodia aceasta la lucru, credem, că vom putea servi în mod real poporul și țara noastră, pentru că ne-am angajat la această muncă grea.
Ținem să se cunoască că suntem oameni măsurați. Hotărârile noastre pentru o acțiune rapidă nu elimină o judecată cumpănită și cuminte.
Facem apel la toate forțele democratice din aceasta țară, la toți oamenii cu gând curat, să ne ajute în aceste momente grele. Vor fi și greșeli, fatal. Să fie iertători, să ne ajute să corectăm aceste greșeli. Să nu le exploateze, în sensul tulburării apelor și înveninării fântânilor, cel puțin pentru un scurt timp.
Noi deschidem larg porțile pentru toți. Nu păstrăm dușmănie nimănui.Sentimentul nostru uman,dragostea de pace întreoameni este mult mai puternică decât se crede șine dirijează hotărîrile șiacțiunile noastre.
Natural că același sentiment nu exclude tendința și năzuința noastră de a face dreptate, năzuința noastră de a fi aspri, acolo unde trebue să fim, năzuința noastră de a împlini lipsurile rămase pe urma unei întârzieri de șase luni de zile, de a păși la o curățire a aparatului de Stat de toate elementele, care au împiedecat ca această mare mașinărie să funcționeze cum trebue în împrejurările actuale.
Vom face maximum de dori ca să putem satisface condițiile armistițiului.
 
ÎNFĂPTUIREA REFORMEI AGRARE
Vom păși imediat la înfăptuirea reformei agrare – în deosebi la acest punct –pornind dela ideea că trebue intrat în regalitate, legalizând ce s’a făcut, în marginile unui proect și unui program al nostru de reformă agrară și aplicând de aici înainte o lege de reformă agrară.
Avem nădejdea că problema Ardealului de Nord se va rezolva. Drumulspre Ardeal – cum spunea dl. MareșalulMalinovskiaseară – este deschis șisperăm că în câteva zile vom fi în Ardealul de Nord (aplauze puternice).
 


PROBLEMA PRIZONIERILOR
Am cerut să ni se trimită acasă prizonierii noștri din ambele categorii: și cei mai vechi și cei mai noui, din Moldova. Avem toată speranța că în scurt timp ei vor sosi și vom vedea coloanele lor întorcându-se spre vetrele lor, al căror dor l-audus, ca să întâlnească pe aceia dintre ai lor, cari mai sunt în viață.
Avem nădejdea că vom primi și materii prime pentru industriile noastre în suferință, în deosebi pentru industria textilă. Am cerut – și ni s’a pus în vedere această posibilitate – să fim ajutați cu inventar agricol, îndeosebi cu un parc de tractoare, pentru a face față lucrărilor de primăvară.
În atmosfera de încredere pe care am desprins-o din primul meu contact cu reprezentanții marelui nostru vecin, Uniunea Sovietică, cred că vom putea să realizăm, dacă nu totul, cel puțin o parte din ceea ce acest popor așteaptă și dorește.
Nu sunt nici prea optimist, dar refuz să fiu pesimist, cu toate condițiile grele de acum, cu toată moștenirea noastră grea și închei, făcând încă odată un apel în deosebi la dv., prietenii dela presă, pentru care n’am pregătit un discurs, ci am improvizat aceste declarații sincere: apelez la dv.; ajutați-ne munca noastră; anticipați-ne și creditul dv. (aplauze)(„România liberă”, 9 martie 1945; „Universul”, 9 martie 1945).