Biserica „Sfinții Împărați“ din Cernavodă, bombardată în Primul Război Mondial

O altă biserică ortodoxă dobrogeană care a suferit avarii în urma bombardamentelor din Primul Război Mondial este Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Cernavodă.
 
Sfințită în anul 1895, construirea lăcașului de cult a durat 13 ani, piatra de temelie fiind pusă în anul 1882. Mărturie în acest sens stă chiar pisania de deasupra ușilor de la intrare: „Ziditu-s-a aceasta sfântă și dumnezeiască biserică cu hramul sfinților Împărați Constantin și Elena, cu osteneala domnului Atanasie Rădulescu și soția sa Elena și a fiilor Ecaterina și Constantin și a altor pioși creștini care au binevoit a ajuta după puterile lor precum și cu puternicul sprijin al domnului ministru al Cultelor, Tache Ionescu. Temelia s-a pus în anul mântuirii 1882, terminându-se cu ajutorul lui Dumnezeu la anul 1895, spre mărirea Creatorului a toate și spre pomenirea celor care s-au ostenit spre clădirea ei. Fiind pe scaunul mitropolitan din București, Înaltpreasfinția sa, mitropolitul primat al României D.D. Ghenadie, iar al Eparhiei Dunării de Jos, Preasfinția sa D.D. Partenie”.
 
Biserica este construită în stil bizantin, având la bază forma unei cruci bizantine, iar rotunda, adică centrul crucii, se încheie sus cu o cupolă sprijinită pe patru arce de bolta din care trei deschid absidele laterale (strane și altarul). Stâlpii ornamentali la extremitățile de sus și care susțin atriumul sau aula, cât și bolta rotundă și mare, precum și ferestrele dreptunghiulare cu extremitățile de sus bine lucrate sunt tot în stil bizantin. Interiorul este compus din pridvor, naos și altar.
 
Preotul paroh care s-a ocupat de construirea bisericii este renumitul preot Dimitrie Chirescu, tatăl compozitorului Ioan D. Chirescu.
 
Înzestrată cu toate cele necesare cultului, inclusiv pictură bisericească, în vremea Marelui Război biserica a căzut pradă bombardamentelor inamice, iar ceea ce nu a fost distrus de proiectile a fost distrus prin ardere.
 
Într-o adresă către Episcopia Dunării de Jos din anul 1919, protopopul Toma Protopopescu consemna, printre altele, că: „Starea externă și internă a bisericii se prezintă bine. A fost reparată în locurile bombardate și s-au pus geamurile care lipseau”. Iar într-un istoric din anul 1967 preotul Gheorghe Găvan menționa următoarele: „În timpul războiului din 1916 -1918 biserica a suferit mari stricăciuni și profanări din partea dușmanilor, care au introdus cai înăuntru și au făcut focul înăuntru. După război preotul Ioan Ciocan a refăcut-o și resfințit-o”.
 
Dacă biserica a fost redată cultului imediat după terminarea războiului, pictura bisericii a fost restaurată abia după 28 de ani. De acest lucru s-au ocupat preoții Constantin Coadă și Teodor Samoilă, care au întreprins și reparații și consolidări la clădirea sfântului lăcaș. Preotul Chivu Marian preciza într-un istoric din anul 2016 că: „Resfințirea s-a făcut imediat după război de preotul Ioan Ciocan, parohul bisericii, iar pictura și celelalte reparații s-au făcut în 1936 din inițiativa preoților Constantin Coada și Tudor Samoilă de către pictorul Ioanid. S-a conservat caracterul picturii lui N. Vermont, afară de turlă, care este complet opera pictorului Ioanid. În ce privește stilul, este tot bizantin, reprezentând sfinți nimbați, figuri ascetice, iar podoaba vestimentației simplă”.
 
În decursul anilor, biserica a fost de mai multe ori restaurată, iar astăzi reprezintă un simbol al unității de credință și de neam, fiind construită de preotul Dimitrie Chirescu, cel care, alături de alți buni români, a păstrat în Dobrogea valorile spirituale și culturale românești, în timpul ocupației otomane.

 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar Inventar Parohia Sfinții Împărați, Cernavodă, Județul Constanța
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Caseta 94, Dosar 5, Parohia Sfinții Împărați, Cernavodă
 
Arhiepiscopia Tomisului la început de secol XXI, Protoieria Medgidia, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2016
               

Sursa foto: Ionuț Druche
 
Despre Ionuţ Druche 

Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
Biserica din satul Vlahi, judeţul Constanţa, transformată în spital militar inamic în Primul Război Mondial