Biserica „Sfinții Împărați“ din Hârșova, transformată în grajd de cai în Primul Război Mondial

Ca multe lăcașuri de cult din Dobrogea, și biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Hârșova, județul Constanța, a avut de suferit în anii de ocupație din Primul Război Mondial, fiind transformată în grajd de cai. Construită între 1904 și 1909, Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ a purtat mai întâi hramul „Sfântul Nicolae“, hram preluat de la vechea biserică din localitate, în care s-a slujit până la ridicarea celei noi. Ulterior, consilierii parohiali au luat decizia de a schimba hramul în cel actual. Am făcut această precizare deoarece, în articolul precedent, în care am prezentat activitatea preotului militar Vasile Vasilescu din Hârșova, menționam că acesta a slujit la Biserica „Sfântul Nicolae“, în realitate fiind vorba de aceeași biserică.
 
Într-un istoric al parohiei din anul 1967, preotul D. Mihai menționează situația bisericii din anii Marelui Război:
„În 1916 armata turcă a prefăcut biserica în grajd de cai, iar cărțile și celelalte obiecte de cult au fost arse, iar altele aruncate pe străzi. În 1922 biserica a fost resfințită și redată cultului“.
 
Această situație a fost observată și de locuitorii din Hârșova care s-au întors la casele lor din refugiul din Moldova. Astfel, Comisia interimară a Primăriei Hârșova a redactat, pe 13 mai 1919, o cerere către episcopul Nifon al Dunării de Jos, prin care îl înștiința de situația bisericii și îi cerea ajutorul:
„Prea Sfinte, Dușmanii barbari ai neamului Românesc, în timpul ocupațiunii vremelnice a acestui pitoresc orășel, prin actele lor de terorism cu care sunt înzestrați, schingiuind tot ce e Român prin cele mai teribile chinuri, iar gospodăriile noastre incendiindu-le și distrugându-le, le-au prefăcut într-un morman de ruine.
 
Reîntorși aici din pribegie, grație voinței celui Atotputernic, am găsit intactă clădirea mărețului locaș sfânt bisericesc, care face față comunei noastre și vizitatorilor străini, însă lipsită în complet de odoarele sfinte, strict trebuincioase serviciilor divine, precum: odăjdii, sfinte vase, cruce, sfeșnice, candele, steaguri și altele. Cum în aceste împrejurări, deocamdată suntem puși în absolută imposibilitate de a le procura, fie că nu se pot găsi, fie că și mijloacele bănești ar împiedica aceasta, mai ales față de înfometarea ce există printre populațiunea orașului, încrezători în mărețele acte de patriotism și binefaceri ce zilnic, ca mare păstor al turmei, vărsați asupra păstoriților, vă rugăm profund Prea Sfințite, ca apreciind dragostea ce avem de a nu fi privați niciun moment de sfintele slujbe Dumnezeiești, din cauza lipsei unei asemenea odoare, să binevoiți a dispune să putem obține în cel mai scurt timp, cel puțin cu împrumut atari odoare (...)“.

 
Din păcate, Episcopia Dunării de Jos nu a putut satisface cererea, motivele fiind expuse de episcopul Nifon în rezoluția cererii:
„Să se comunice Dlui Primar că odoarele și veșmintele ce am avut disponibile în Galați s-au dat pe la bisericile sărace și pe la preoții militari din Basarabia, și că, actualmente, cu multă părere de rău, nu-i putem satisface cererea (...)“.
 
Pentru că la sfârșitul războiului preotul militar Vasile Vasilescu, parohul bisericii, a rămas în Basarabia, Episcopia Dunării de Jos - Galați a numit paroh la Hârșova tot un (fost) preot militar, pe părintele Nicolae Coadă. Părintele Coadă a fost cel care s-a ocupat de restaurarea bisericii din Hârșova și de împodobirea ei cu toate cele necesare pentru săvârșirea slujbelor, biserica fiind astfel resfințită în anul 1922.

 
Preoții care au slujit în Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ din Hârșova sunt: Toma Protopopescu, Vasile Vasilescu, Nicolae Coadă, urmat de fratele său Constantin Coadă, Al. Potâncu, I. Ciobanu, Dumitru Mihai, Ene Mane, Trandafir Teodor și Ioniţă Georgel.
 
Astăzi, preoții bisericii sunt părintele paroh Viorel Avisalon și părintele Dănuț Mantu, care, cu multă dăruire, sunt implicați în viața comunității prin diverse proiecte social-filantropice.
 
Bibliografie
 
Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Dosar Parohia Sf. Nicolae, Hârșova, 1910-1922, Caseta 94, Dosar 7.
 

Arhiva Arhiepiscopiei Tomisului, Registru Inventar Parohia „Sfinții Împărați“ Hârșova, 1967
 
Sursă foto: Ionuț Druche
 
Despre Ionuţ Druche 
 
Ionuţ Druche s-a născut pe 16.12.1982 în Constanţa. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din Constanţa, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. Din anul 2007 lucrează în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, iar în prezent ocupă postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului. Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, despre istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea
 
Interviu online cu Ionuţ Druche, directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“ „Ca un detectiv, am căutat zeci de familii ale vechilor preoţi dobrogeni“
 
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/vasile-vasilescu-preotul-militar-din-harsova-ramas-in-basarabia-la-sfarsitul-primului-razboi-mondial-galerie-foto-655417.html