Călători străini prin Dobrogea (CIII) - Contele de Lagarde (Franţa) - galerie foto

Auguste Pelletier (1780-1853?), conte de Lagarde, a emigrat cu familia după izbucnirea primei revoluţii franceze. El a luptat împotriva Franţei republicane, dar după victoriile generalului Bonaparte, în 1797, s-a întors în Franţa, fiind încadrat în armată. În 1806, contele a intrat în serviciul Rusiei, luptând împotriva invaziei împăratului Napoleon în 1812.
 
În acelaşi an, a plecat de la Moscova spre Viena, prin Odessa, Constantinopol/Istanbul şi Ţările Române. Cu această ocazie, francezul a străbătut şi Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa la Silistra. Contele şi-a publicat memoriile de călătorie în 1824, la Paris, cu titlul „Voyage de Moscou à
Vienne, par Kiow, Odessa, Constantinople, Bucharest et Hermanstadt“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această primă ediţie pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea“.
 
Din traseul său dobrogean, de Lagarde a făcut doar o scurtă referire la oraşul Silistra, unde a ajuns în ianuarie 1813. Aici a fost invitat la masă de guvernatorul Selih-paşa, care i-a dat o scrisoare de recomandare pentru ispravnicul târgului Călăraşi, aflat pe malul stâng al Dunării, în Ţara Românească.
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei. Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802) şi contele francez de Langeron (1807;1809/CI).
 
Alţi călători francezi care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/IV), baronul F. de Pavie (1585/XV), secretarul diplomatic de la Croix (1672/XL), J. Tavernier (1677/XLII), călugărul iezuit P. Avril (1689/XLIII), protestantul A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), baronul F. de Tott (1769/LXVIII), contele d`Antraigues (1779/LXXIV), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), contele d`Hauterive (1785/LXXII), contele de Langeron (1790-1791/LXXXVIII) şi contele de Langeron (1807;1809/CII).
 
Surse foto: 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
https://www.agero-stuttgart.de/
http://4.bp.blogspot.com/

 
Documentare:Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004.

http://www.anticariat-unu.ro/
https://clasapalatina.files.wordpress.com
https://tiparituriromanesti.files.wordpress.com/