Călători străini prin Dobrogea (CVI) - Lt-colonel Frederik Nyberg (Rusia) (galerie foto)

Frederik Nyberg (1797-1870) s-a născut în Finlanda suedeză, ocupată în 1809 de Rusia ţaristă. Ca mulţi tineri din mica nobilime, el a ales cariera militară: sublocotenent (1817), profesor de matematică la şcoala cadeţilor (1817-1827) şi ofiţer la cartierul general al armatei ruse din Basarabia (1827).
 
Locotenent-colonelul Nyberg a participat la Războiul Ruso-Turc din 1828-1829, ocazie cu care a trecut şi prin Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra. El a relatat evenimentele în scrisori adresate tatălui său. Textele au fost traduse în româneşte în 1937 de diplomatul Raoul Bossy, în volumul „Mărturii finlandeze despre România“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie în noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“.

În scrisoarea trimisă din Şumla (NE Bulgariei), la 18 august 1828, ofiţerul menţionează că, după cucerirea Brăilei, a trecut prin Bazargic, în drumul spre Şumla.
 
Bazargicul a fost tranzitat şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: diacul rus T. Korobeinikov (1593/Călători XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), nobilul sol polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1652/XXXVIII.5.C; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez I. Gnisnki (1677/XLI), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1711/LIII.1), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII), lordul F. Calvert (1764/LXV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), solul otoman Abdulkerim paşa (1776/LXXI), nobilul sol rus N. Repnin (1776/LXXII), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1; 1583/XCIV.2; 1584/XCIV.3/s), nobilul sol austriac G. von Egenberg (1593/XCV/s), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX) şi diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV).
 
În scrisoarea scrisă la Silistra, la 6 iulie 1830, Nyberg precizează că sosise în oraş la începutul lui mai.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII) şi diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV).
 
În scrisoarea trimisă din Chişinău, la 26 decembrie 1830, autorul menţionează că plecase la mijlocul lui august din Varna, trecând prin Silistra şi Bucureşti.
 
Silistra şi Bazargicul (azi, Dobrici, în Bulgaria) au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.

 
Alţi călători ruşi care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII: diacul T. Korobeinikov (1593/XVII), călugărul V. Gagara (1637/XXVII), stareţul A. Suhanov (1651/XXXI), ierodiaconul I. Travelski (1651/XXXII), stareţul Leontie (1701/XLV), ieromonahii Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), călugării Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), ambasadorul cneaz N. Repnin (1776/LXXII), generalul M. Kutuzov (1791/LXXXIX) şi generalul F. Berg (1826/CV).

Surse foto: 

istoriiregasite.files.wordpress.com
www.agero-stuttgart.de
4.bp.blogspot.com
2.bp.blogspot.com

Documentare: 

Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005.
www.ziuaconstanta.ro
clasapalatina.files.wordpress.com
p.calameoassets.com
ro.wikipedia.org

images.okr.ro