Călători străini prin Dobrogea (CVIII) - lt. Berndt Rosenström (Finlanda/Rusia) - galerie foto

Berndt Rosenström (1806-1840) s-a născut în Helsinki, capitala Finlandei ţariste. În 1823 a intrat în corpul cadeţilor finlandezi şi în 1828 a fost promovat locotenent într-un regiment de ulani (cavalerie).
 
Cu acest grad, el a participat la Războiul Ruso-Turc din 1828-1829. Cu această ocazie, finlandezul a străbătut Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa la Silistra.
 
Jurnalul său de campanie în limba finlandeză se păstrează la biblioteca Universităţii din Helsinki. Manuscrisul, cu titlul „Aspecte din războiul din 1828“, a fost publicat în 1885 în revista finlandeză „Militar Tidrakrift“. Fragmentul privind Dobrogea a fost tradus în 1937 de diplomatul român Raoul Bossy, în volumul „Mărturii finlandeze despre români“. Institutul „N. Iorga“ a reluat traducerea lui Bossy în noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea“.
 
1829
 
Regimentul locotenentului finlandez a traversat Dunărea din Ţara Românească la Hârşova, care fusese cucerită anul anterior.
 
În cursul campaniei din 1829, Rosenström a parcurs următorul itinerar dobrogean: Hârşova - Cernavodă - Turtucaia - Silistra. Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI - XVIII şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), M. Gruneweg (1584/XCIV.3; 1586/XCIV.4), medicul.britanic W. Witmann (C/1802) şi contele de Langeron (1809/CI).
 
Apoi, unitatea de ulani a trecut prin Cernavodă, unde se afla cartierul general al armatei ruse.
Înainte de a ajunge la „ruinele oraşului“ Turtucaia, ruşii au străbătut „păduri mari“, neîntâlnind nici armata otomană, „nici locuitori creştini“.
 

Alţi călători străini care au trecut prin Turtucaia (azi, Tutrakan, în Bulgaria) în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund (Franţa) W. de Wavrin (1445/Călători IV), ambasadorul englez W. Paget (1702/XLVI), solul otoman Resmi Ahmed (1765/LXVI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), abatele italian L. Spallanzani (1786/LXXXVI), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s) şi chirurgul englez W. Wittman (1802/C).
 
Pe drumul spre Silistra, hrana de bază a fost reprezentată de cireşe, găsite „pretutindeni, în cantităţi mari“. În schimb, în bazarul oraşului, caracterizat ca „un târg vesel plin de corturi şi căruţe“, ulanii au putut achiziţiona alimente şi băutură. Asediul cetăţii începuse la 5/17 mai şi la sosirea lui Rosenström fusese cucerit şi al doilea bastion. La 18/30 iunie, după ce s-au apărat „eroic“, 10.000 de soldaţi turci, care semănau cu nişte „schelete“, s-au predat cu 200 de tunuri şi stocuri de echipamente. La intrarea în oraş, finlandezul a fost impresionat de „o privelişte înspăimântătoare“, toate casele, străzile şi meterezele fiind ciuruite de gloanţe şi proiectile. De asemenea, „un miros nesuferit“ era degajat din străzile presărate cu morminte, unde fuseseră îngropaţi 6.000 de apărători morţi.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV) şi lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.).
 
1830 
 
În timpul retragerii care a urmat păcii de la Adrianopol (azi, Edirne) din 1829, Rosenström a parcurs următorul itinerar dobrogean: Cavarna - Babadag - Mangalia - Constanţa - valul lui Traian - Cernavodă - Hârşova.

 
La 22 august, unitatea lui Rosenström a părăsit tabăra de la Cavarna şi a staţionat câteva zile lângă „ruinele oraşelor“ Babadag, Mangalia şi Constanţa.
 
Cavarna, Turtucaia şi Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Cavarna trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: anonimul grec din secolul XIV (II), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1656/XXXVIII.6.A) şi francezul J. Tavernier (1677/XLII).
 
Babadagul fusese vizitat şi de alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: marocanul Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez P. Avril (1689/XLIII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), solul otoman Şehdi Osman (1758/LXII), medicul militar rus de origine germană J. Minderer (1771/LXX), diplomatul polonez J. Mikoscha (1780/LXXVI), contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII), generalul rus M. Kutuzov (1791/LXXXIX), agentul comercial german M. Gruneweg (1585-1586/XCIV.4), nobilul sol austriac G. von Egenberg (1593/XCV), generalul rus de origine franceză L. de Langeron (1807;1809/CI), clericul catolic armean M. Bajaskian (1808/CII) şi locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII).
Prin Mangalia trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: anonimul grec din sec. XIV (Călători II), cavalerul burgund/francez W. de Wavrin (1445), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.D; 1656/XXXVIII.6.B), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2) şi diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), negustorul armean S. Muratowicz (1601/XCVI/s) şi locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII).
 
Prin Constanţa mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV - XVIII: anonimul grec din secolul XIV (Călători II), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.F), francezul J. Tavernier (1677/XLII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1714/LIII.2), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrazanowski (1780/LXXVI), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), contele de Langeron (1809/CI) şi locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII).
 
De la Constanţa, ruşii au urmat valul lui Traian până la punctul terminus al acestuia de la Cernavodă.
 
Valul lui Traian a fost menţionat şi de locotenentul francez H. de Béarn (1828/CVII).
Referiri despre istoria antică a Dobrogei au mai făcut şi alţi călători străini în secolele XV - XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445/IV), nobilul poet polonez E. Otwinowski (1557/VII), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584-1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XIV), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII; 1714/LIV), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), nobilul grec M. Katsaitis (Veneţia; 1742/LIX), iezuitul G. R. Boscovich (Republica Ragusa; 1762/LXIV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LIX), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1/s) şi lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX).
 
Prin Cernavodă au mai trecut în secolele XVII-XVIII şi alţi călători străini: cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVI.F), diplomatul maghiar transilvănean curut M. Kelemen (1738/LVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi negsutorul german J. Lebprecht (1786/LXXXIV).
 
De la Cernavodă, ulanii au înaintat spre nord până la Hârşova. Aici, ruşii au traversat cu plutele Dunărea în Ţara Românească la 25 septembrie / 7 octombrie.
 
La încheierea expediţiei dobrogene, ofiţerul ţarist îşi amintea cum la plecare „ne închipuiserăm Turcia ca un rai“, iar acum erau bucuroşi că se întorceau în „lumea civilizată“, după ce văzuseră „mai toată Bulgaria nefiind locuită decât de fiare sălbatice, cu lagăre milităreşti în loc de sate“.
 
Predecesorul finlandez al lui Rosenström a fost tot un ofiţer din armata ţaristă, lt.-col. F. Nyberg (1828;1830/CVI.)
 
Alţi călători ruşi care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII: diacul T. Korobeinikov (1593/XVII), călugărul V. Gagara (1637/XXVII), stareţul A. Suhanov (1651/XXXI), ierodiaconul I. Travelski (1651/XXXII), stareţul Leontie (1701/XLV), ieromonahii Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), călugării Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), ambasadorul cneaz N. Repnin (1776/LXXII), generalul M. Kutuzov (1791/LXXXIX) şi generalul F. Berg (1826/CV).
 
Surse foto: 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
https://www.agero-stuttgart.de/
https://destepti.ro/wp-content/
http://www.primaria-cernavoda.ro
https://images.okr.ro/ 
http://4.bp.blogspot.co
https://img.directbooking.ro/ 
https://brailachirei.files.wordpress.com/
https://upload.wikimedia.org/ 
http://www.xplorio.ro/

Documentare: 
Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea, volumul II, serie nouă, Editorul Academiei Române, Bucureşti, 2005.
 
https://clasapalatina.files.wordpress.com/
http://p.calameoassets.com/
http://www.ritarikunnat.fi/
https://upload.wikimedia.org
https://images.okr.ro/