Călători străini prin Dobrogea (CXXXV) - Laura Pfeiffer (Austria) - galerie foto

Laura Pfeiffer (1797 Viena - 1858) a fost singura fată din şase copii ai bogatului negustor Reyer. După moartea tatălui, mama a încercat să rezolve problemele financiare ale familiei căsătorind-o pe fată în 1820 cu prosperul avocat Pfeiffer din Lemberg (azi, Lviv, în Ucraina). Dar, ulterior, şi Pfeiffer şi-a pierdut funcţia, iar situaţia materială a noii familii s-a restabilit parţial când Laura a primit partea sa din averea familiei Reyer, după moartea mamei sale. După moartea soţului, în 1838, şi maturizarea celor doi băieţi, Laura Pfeiffer şi-a pus în practică visul de a călători.
 
Astfel, în martie 1842, ea a plecat în pelerinaj la Ierusalim, oraşul sfânt aflându-se în componenţa Imperiului Otoman. Ea s-a îmbarcat la Viena, pentru a călători pe Dunăre şi Marea Neagră spre Constantinopol/Istanbul. Cu această ocazie, călătoarea austriacă a tranzitat şi Dobrogea, parte a eyalet (provincie otomană) cu reşedinţa la Silistra.
 
Călătoria pe Dunăre devenise posibilă în urma victoriei Rusiei ţariste împotriva Imperiului Otoman în războiul din 1828-1829, când ţarul a anexat şi Delta Dunării. Chiar în 1829, s-a înfiinţat la Viena o companie de transport fluvial cu nave cu aburi, care, din 1835, şi-a extins raza de acţiune şi în Marea Neagră până în capitala otomană.
 
La întoarcerea la Viena, Laura Pfeiffer şi-a publicat, în 1843, memorialul de călătorie, cu titlul „Reise einer Wienerin in das Heilige Land“. În 1853, W. H. Dulcken a tradus cartea în engleză, la Londra, cu titlul „A visit to the Holy Land“. Institutul „N. Iorga“ a folosit ediţia engleză din 2006 pentru traducerea românească din noua serie „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea“.
În cursul nopţii dintre 31 martie şi 1 aprilie, vaporul „Zriny“ a ancorat după ce a trecut de cetatea Silistra, din care cauză austriaca nu a putut să vadă localitatea.
 
Silistra a făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac de origine croată Franz Mihanovici (1783/LXXIX), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), britanica lady Craven (1786/LXXXIII), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), căpitanul austriac de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), ofiţerul britanic de marină sir W. Smith (1792/XC), călugărul grec Mitrofan (1610-1611/XCVII; s), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele francez de Langeron (1807;1809/CI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), lt.-col. rus F. Nyberg (1828;1830/CVI.), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenström (1829/CVIII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), ofiţerul englez A. Slade (1838/CXXV), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI) şi botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII).
 
Dimineaţa devreme, vasul a trecut pe lângă Hârşova şi în aceeaşi zi a debarcat la Galaţi.
Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI - XIX şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), M. Gruneweg (1584/XCIV.3; 1586/XCIV.4), medicul britanic W. Witmann (C/1802), contele de Langeron (1809/CI), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1829-1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea engleză J. Pardoe (1836/CXIV) şi preotul englez C. Elliot (1835/CXV), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV) şi ofiţerul maritim englez A. Slade (1838/CXXV).

 
Laura Pfeiffer s-a îmbarcat la 3 aprilie, la Galaţi, pe nava „Ferdinand“. Deşi nu era mare, vasul era „confortabil şi bine construit“, fiind prevăzut cu 12 cuşete, iar cabina de clasa a II-a era dotată cu sobă.
 
După-amiază, vaporul a intrat în Pontus Euxinus / Marea Neagră, unde călătoarea austriacă se aştepta ca Dunărea să arate „ca o mare“, dar cum fluviul se împărţea în „atât de multe“ braţe, niciunul nu se prezenta „maiestuos“.
 
Referiri despre istoria antică a Dobrogei au mai făcut şi alţi călători străini în secolele XV - XIX: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445/IV), nobilul poet polonez E. Otwinowski (1557/VII), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), cronicarul polonez M. Strijkowski (1575/X), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584-1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XIV), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII; 1714/LIV), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), nobilul grec M. Katsaitis (Veneţia; 1742/LIX), iezuitul G. R. Boscovich (Republica Ragusa; 1762/LXIV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LIX), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul rus de origine germană J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1582/XCIV.1/s), lordul englez W. Bentinck (1801/XCIX), lt. rus de origine finlandeză B. Rosenstrom (1830/CVIII), diplomatul francez L. de Beaujour (1817/CX), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), ofiţerul maritim britanic A. Slade (1838/CXXV), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), englezul R. Snow (1841/CXXXI) şi reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV).
 
Alţi călători austrieci şi în serviciul Habsburgilor austrieci care au străbătut Dobrogea: diplomatul de origine ragusană (Dubrovnik, Croaţia) A. Radibrat (1603/XXI), căpitanul G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul K. Titelsbeg (1783/LXXVIII), căpitanul de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), diplomatul W. von Brognard (1786/LXXXV), căpitanul de origine greacă Gugomos (1790/LXXXVII), nobilul sol G. von Egenburg (1593/XCV/s) şi geograful A. Schmidl (1835/CXIII).
 

Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XIX: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), solul veneţian V. di Alessandri (1572/XCIII; s), mineralogul englez E. Clarke (1800/XCVIII), medicul englez W. Wittman (1802/C), caretaşul E. Dobel (1831/CXI), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), geograful austriac A. Schmidl (1835/CXIII), scriitoarea englezoiacă J. Pardoe (1836/CXIV), preotul englez C. Elliot (1835/CXV), literatul scoţian J. Fraser (1836/CXVI), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), literatul francez A. Labatut (1837/CXX), botanistul german A. Grisebach (/CXXI), misionarii scoţieni A. Bonar şi R. Mc Cheyne (1839/CXII), nobilul german H. Pückler-Muskau (1839/CXXIII), negustorul francez J. Morot (1839/CXXIV), ofiţerul britanic A. Slade (1838/CXXV), francezul E. Thouvenel (1839/CXXVI), negustorul american V. Nolte (1840/CXXVII), marchiza engleză de Londonderry (1840/CXXVIII), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), gentlemanul englez R. Snow (1841/CXXXI), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), botanistul elveţian C. Guebhart (1842/CXXXIII) şi reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV).
 
Surse foto: 
 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/
https://www.balcanii.ro/
http://4.bp.blogspot.com/
https://destepti.ro/
http://www.profudegeogra.eu/
 
Documentare: 
 
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul IV, Bucureşti, 2007.
http://i.calameoassets.com/
http://www.acad.ro/com2011/
https://ro.wikipedia.org/
https://www.buchfreund.de/
https://www.klinebooks.com/