Călători străini prin Dobrogea (LVI) - călugării Silvestru şi Nicodim (Rusia) (galerie foto)
Călători străini prin Dobrogea (LVI) - călugării Silvestru şi Nicodim (Rusia) (galerie foto)
25 Nov, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2413
Marime text
Ieromonahul ucrainean Silvestru şi monahul Nicodim de la mănăstirea „Sf. Nicolae Râlovski / Râlski” din Rusia (regiunea Kursk) au făcut în 1722 un pelerinaj la Constantinopol / Istanbul şi oraşul sfânt Ierusalim, aflat sub control otoman.
Când au ajuns în portul moldovenesc Galaţi, ei s-au îmbarcat pentru a călători pe Dunăre şi Marea Neagră spre capitala otomană. Cu această ocazie, pelerinii ruşi au trecut prin limita de nord a Dobrogei, inclusă în eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra (azi, în Bulgaria).
Jurnalul călătoriei lor, redactat în limba rusă, seamănă mai degrabă cu un itinerar decât cu o relatare. În Rusia ţaristă, manuscrisul a fost publicat de N. Popov în Operele Academiei din Kiev. În România, jurnalul a fost editat şi tradus în 1883 în revista „Biserica Ortodoxă Română” de arhimandritul G. Enăceanu, licenţiat la Kiev. Textul rus publicat de Enăceanu a fost folosit de Institutul „N. Iorga” pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
Plecarea din Galaţi a avut loc la 8 iunie. Corabia călătorilor ruşi a trecut pe la „oraşul Isaccea” şi apoi pe la „oraşul Tulcea”. Ei au remarcat despărţirea fluviului în două braţe. Au călătorit cinci zile până la „bugazul (bogaz = „gură” în turcă) de la mare”, adică până la vărsarea în Marea Neagră. Aici au poposit o zi, iar pe 18 iunie a început călătoria maritimă.
Isaccea fusese tranzitată şi de alţi călători străini în secolele XVI - XVIII: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL) şi nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII) şi diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2).
Tulcea fusese vizitată în secolele XVI - XVIII de următorii călători străini: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/1710/LII) şi diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1).
Aproape toţi călătorii ruşi care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII au fost călugări: diacul T. Korobeinikov (1593/XVII), călugărul V. Gagara (1637/XXVII), stareţul A. Suhanov (1651/XXXI), ierodiaconul I. Travelski (1651/XXXII), stareţul Leontie (1701/XLV) şi ieromonahii Macarie şi Silvestru (1704/XLVII).
Predecesorii celor doi călugări care au folosit calea maritimo-fluvială pentru a tranzita Dobrogea: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII) şi diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2).
upload.wikimedia.org
www.romaniapozitiva.ro
images10.okr.ro
remusmirceabirtz.files.wordpress.com
images8.okr.ro
Când au ajuns în portul moldovenesc Galaţi, ei s-au îmbarcat pentru a călători pe Dunăre şi Marea Neagră spre capitala otomană. Cu această ocazie, pelerinii ruşi au trecut prin limita de nord a Dobrogei, inclusă în eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra (azi, în Bulgaria).
Jurnalul călătoriei lor, redactat în limba rusă, seamănă mai degrabă cu un itinerar decât cu o relatare. În Rusia ţaristă, manuscrisul a fost publicat de N. Popov în Operele Academiei din Kiev. În România, jurnalul a fost editat şi tradus în 1883 în revista „Biserica Ortodoxă Română” de arhimandritul G. Enăceanu, licenţiat la Kiev. Textul rus publicat de Enăceanu a fost folosit de Institutul „N. Iorga” pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
Plecarea din Galaţi a avut loc la 8 iunie. Corabia călătorilor ruşi a trecut pe la „oraşul Isaccea” şi apoi pe la „oraşul Tulcea”. Ei au remarcat despărţirea fluviului în două braţe. Au călătorit cinci zile până la „bugazul (bogaz = „gură” în turcă) de la mare”, adică până la vărsarea în Marea Neagră. Aici au poposit o zi, iar pe 18 iunie a început călătoria maritimă.
Isaccea fusese tranzitată şi de alţi călători străini în secolele XVI - XVIII: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL) şi nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII) şi diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2).
Tulcea fusese vizitată în secolele XVI - XVIII de următorii călători străini: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/1710/LII) şi diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1).
Aproape toţi călătorii ruşi care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII au fost călugări: diacul T. Korobeinikov (1593/XVII), călugărul V. Gagara (1637/XXVII), stareţul A. Suhanov (1651/XXXI), ierodiaconul I. Travelski (1651/XXXII), stareţul Leontie (1701/XLV) şi ieromonahii Macarie şi Silvestru (1704/XLVII).
Predecesorii celor doi călugări care au folosit calea maritimo-fluvială pentru a tranzita Dobrogea: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII) şi diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2).
Surse foto:
3.bp.blogspot.comupload.wikimedia.org
www.romaniapozitiva.ro
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. IX, Bucureşti, 1987.images10.okr.ro
remusmirceabirtz.files.wordpress.com
images8.okr.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii