Călători străini prin Dobrogea (LXVI) - Resmi Ahmed (Turcia)

Ahmed bin Ibrahim (1700-1783), cunoscut sub numele Resmi Ahmed efendi, s-a născut într-o familie grecească din localitatea Rethymon din insula Creta. După căsătoria din 1733 cu fiica lui reis efendi Taukdji Mustafa din Constantinopol / Istanbul, el a ocupat demnități în diverse orașe ale Imperiului Otoman.

În 1764 a fost trimis în solie de sultanul Mustafa III la regele prusac Frederic cel Mare. Cu această ocazie, Resmi a trecut și prin Dobrogea otomană, care făcea parte din eyalet (provincie) cu reședința în orașul dunărean Silistra. Raportul în limba turcă al diplomatului otoman a fost publicat în 1804 de Ahmed Vasif efendi în cronica „Fapte bune și știri adevărate”. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediție pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
 
Mențiunile referitoare la regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră se reduc la precizarea localităților pe unde călătorul otoman a traversat Dunărea: Măcinul (începutul verii 1764), pe drumul spre Berlin, și Turtucaia, la întoarcerea în capitala imperială. Măcinul, care se afla pe malul Dunării, găzduia un menzil, adică o stație de poștă. Aici, trimisul otoman a fost întâmpinat de un slujitor al domnului Moldovei, Grigore Callimachi, și a traversat fluviul spre portul moldovenesc Galați, cu o corabie trimisă de nazâr (supraveghetor) din Brăila otomană. Măcinul fusese tranzitat în secolele XVII-XVIII și de alți călători străini: clericul armean S. Lehați (1608/Călători XXII), probabil soldatul german J. Wilden (1611/XXIII), agentul comercial italian T. Alberti (1612 și 1613/XXIV), călugărul rus V. Gagara (1637/XXVII), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), probabil soldatul german N. Schmidt (1651/XXXIII), englezul R. Bargrave (1652/XXXIV), clericul creștin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), J. Tavernier (1677/XLII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), diplomații maghiari curuți M. Bay și G. Papay (1705-1706/XLIX), diplomatul maghiar curut J. Papai (1710/XLVIII), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV), nobilul sol polonez J. K. Mniszech (1756/LXI), nobilul sol polonez I. Podoski (1759/LXIII) și iezuitul G. R. Boscovich (Ragusa; 1762/LXIV).
 
La întoarcere, din cauza stării proaste a drumului spre Galați, solul otoman a ocolit prin Țara Românească. El a traversat Dunărea la 26 mai 1765, în dreptul Olteniței, intrând în „orașul Turtucaia”. Turtucaia și Silistra au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparținut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei. Prin Turtucaia au mai trecut și alți călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund (Franța) W. de Wavrin (1445/Călători IV) și ambasadorul englez W. Paget (1702/XLVI).
 
Alți călători musulmani care au străbătut Dobrogea în secolele XIV-XVIII: cărturarul marocan Ibn Battuta (1330/Călători I), prizonierul italian G. Angiolello / sultanul otoman Mehmed II (1476/V), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), cărturarul otoman Evlia Celebi (sec. XVII/XXXVIII) și diplomatul Șehdi Osman (1758/LXII).
 
Alți călători de origine greacă care au tranzitat Dobrogea în secolele XIV-XVIII: autorul anonim al itinerarului din secolul XIV (Călători II), cărturarul Iacob Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), negustorul V. Vatatzes (1709/LI) și nobilul cărturar M. A. Katsaitis (Corfu/Veneția; 1742/LIX).
 
Surse foto:

3.bp.blogspot.com
Wikimedia.org
Artnet.com
Agero-stuttgart.de

Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. IX, București.
Magazinistoric.ro
Images10.okr.ro

Wikimedia.org
Bildsuche.digitale-sammlungen.de