Călători străini prin Dobrogea (LXX) - Johann Minderer (Germania) (galerie foto)

Johann Minderer (? Rostock - 1812) a intrat în 1766 în serviciul Rusiei ca medic. El s-a angajat în războiul ruso-turc din 1768-1774, sub comanda mareşalului Piotr Rumianţev. Cu această ocazie, medicul a participat în 1771-1774 la expediţiile din Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra.
 
Această experienţă de medic militar a fost descrisă de Minderer sub forma unui tratat, publicat în latină (1789) şi germană (1790). Ediţia germană a fost folosită pentru traducerea românească de Institutul „N. Iorga“ în seria Călători străini despre Ţările Române.
 
În 1771, unitatea lui Minderer a fost cantonată în portul dunărean Ismail, azi, în Ucraina. Astfel, germanul a putut descrie evoluţia sezonieră a braţului Chilia. Primăvara, fluviul a ieşit aşa de mult din albie, încât „insula Sf. Gheorghe era complet acoperită de apă“ şi pe segmentul Tulcea - Ismail Dunărea avea „aspectul unui lac“, în pofida înălţimii stufului. Apoi, după retragerea apelor, au apărut „pretutindeni mlaştini şi ochiuri de apă“, care, sub razele soarelui, răspândeau „exhalaţiuni mefitice“. Europeanul a fost puternic impresionat de insectele Deltei: „Nicăieri nu am văzut insecte de toate speciile în cantităţi aşa de mari“, care „mureau după ce se fecundau“ şi răspîndeau „o duhoare nesuferită“.
 
În cursul acestui an, forţele ruseşti au întreprins „incursiuni frecvente“ în Dobrogea. De acolo, odată cu capturile, învingătorii au adus şi ciuma, împotriva căreia medicul militar a luptat cu succes. Printre localităţile atacate au fost Isaccea şi Babadagul. Prada „bogată“ le-a permis soldaţilor ruşi şi „îndulciri“: „Vinul din ţară era ieftin, carne şi peşte era din abundenţă“.
 
Isaccea fusese vizitată şi de alţi călători străini în secolele XVI-XVIII: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL) şi nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Nicodim şi Silvestru (1722/LVI), solul otoman Șehdi Osman (1758/LXII) şi agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX).
 
Babadagul fusese vizitat şi de alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: marocanul Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez P. Avril (1689/XLIII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX) şi solul otoman Șehdi Osman (1758/LXII).
 
În primăvara anului 1773 „am pătruns în Bulgaria“, unde timpul a fost „cald şi uscat“, iar aerul „mai curat“. Germanul a observat că aici relieful nu era reprezentat de „şes ca în Basarabia şi Moldova“, fiind „muntos şi împădurit“. În timpul expediţiei, ruşii au obţinut „numeroase victorii“, alungând pe turci din „toată regiunea aceasta de la malurile Mării Negre până la Silistra“.
 
Prin Silistra trecuseră şi alţi călători străini în secolele XV-XVIII: cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII) şi diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2) şi agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX).

 
În cursul lunii august, apariţia dizenteriei la Ismail a putut fi stopată printr-un „marş în munţii plăcuţi ai Babadagului“, în cursul căruia otomanii au fost atacaţi doar în tabere, nu şi în oraşe. În timpul toamnei, unităţile ruseşti au efectuat o incursiune până la Varna, dificultăţile din acest anotimp având o „influenţă mai bună asupra sănătăţii“ faţă de anii anteriori.
 
În sfârşit, în primăvara lui 1774 „am trecut Dunărea şi am pus iarăşi piciorul în Bulgaria“, această ţară medievală fiind şi ea teritoriu otoman. Menţionarea explicită a Dunării ca limită a Bulgariei arată că germanul considera, ca şi alţi călători străini anteriori, regiunea dintre Dunăre şi mare ca parte a Bulgariei medievale. Revenirea în Rusia s-a făcut în „marşuri repezi“, într-o atmosferă de bucurie, încât au fost străbătute „Bulgaria, Basarabia şi Moldova fără a avea mari pierderi din cauza bolilor“.

Surse foto:

2.bp.blogspot.com
upload.wikimedia.org
brailachirei.files.wordpress.com
4.bp.blogspot.com
 

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. X / partea 1, Bucureşti, 2000.
www.magazinistoric.ro

www.anticariat-unu.ro