Călători străini prin Dobrogea (LXXIX) - Franz Mihanovici (Croaţia) (galerie foto)

Franz Mihanovici (1749 Primislye/Croaţia - 1826 Galiţia/Ucraina), supus al Habsburgilor austrieci, s-a angajat în 1771 în armată, unde a ajuns în 1782 sublocotenent de pontonieri.
 
Superiorul său l-a recomandat căpitanului G. Lauterer (1782/LXXV) pentru a-l însoţi, cu o misiune specială, în 1783 în noua sa expediţie pe Dunăre în serviciul firmei de comerţ Willeshofen din Viena. La Galaţi, el s-a despărţit de Lauterer şi, după ce a explorat braţul Sulina, a navigat pe braţul Sf. Gheorghe până la Constanţa, de unde s-a îndreptat spre Constantinopol / Istanbul. Tot până la Galaţi i-a însoţit şi căpitanul K. von Titelsberg (1783/LXXVIII).
 
Mihanovici a ţinut un jurnal în timpul călătoriei din capitala austriacă până în capitala otomană. Fragmentul referitor la segmentul Orşova - Marea Neagră a fost inclus de Nicolae Docan în studiul „Exploraţiuni austriace pe Dunăre la sfârşitul veacului al XVIII lea“, publicat în 1914 în secţiunea istorică a „Analelor Academiei Române“. Institutul „N. Iorga” a folosit ediţia Docan pentru traducerea românească din seria „Călători străini despre Țările Române“.
 
Sublocotenentul austriac a menţionat că a parcurs, în perioada 24 mai - 28 iulie, următorul itinerar pe malul dobrogean al Dunării: Turtucaia (24 mai) - Reava (24 mai) - Mitrie (24 mai) - Silistra (25 mai) - Ienikoi - Rasova - Hârşova - Suhnia / Sulina - Isaccea - Tulcea - Preslov - Pestepe / Beştepe - Dunavăţ - Gyustangye / Constanţa.
 
La 24 mai, Mihanovics a trecut pe lângă Turtucaia, clasificată când „târg”, când „oraş”. Turtucaia a fost tranzitată în secolele XV - XVIII şi de alţi călători străini: cavalerul burgund (Franţa) W. de Wavrin (1445/Călători IV), ambasadorul englez W. Paget (1702/XLVI), solul otoman Resmi Ahmed (1765/LXVI) şi căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV).
 
Apoi, în aceeaşi zi, din cauza unei furtuni, corabia a fost nevoită să acosteze lângă „satul” Reava, situat în faţa unei insule. Spre seară, vasul a ancorat, după „multă osteneală”, la „satul” Mitrie.
 
La 25 mai, austriacul a acostat la Silistra, localitate vizitată şi de alţi călători străini în secolele XV - XVIII: cavalerul burgund / francez W. de Wavrin (1445 /Călători IV), grecul I. Paleologul (1573/IX), călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), englezul H. Cavendish (1589/XV), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), A. Radibrat din Republica Ragusa (Dubrovnik/1603/XXI), solul polonez J. Krasinski (1636/XXV), translatorul armean Romaskiewicz (1639/XXVI), solul polonez W. Miaskowicz (1640/XXVIII), polonezul A. Taszycki (1640/XXIX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), călugărul rus I. Travelski (1651/XXXII) şi diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), solul rus de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), medicul german din armata rusă J. Minderer (1771-1774/LXX), solul otoman Abdulkerim paşa (1775/LXXI) şi căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV).
 
În aceeaşi seară, corabia a ancorat la „satul” Ienikoi, prin care trecuse şi căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV). La 26 mai, din cauza „vântului violent”, expediţia a poposit la „satul Rasova”, azi comună în judeţul Constanţa, prin care mai trecuse şi Lauterer (1782/LXXV). În aceeaşi zi, după „o furtună extraordinară”, au fost nevoiţi să acosteze din nou pe malul drept. Seara, ei au ancorat lângă „o insulă lungă şi îngustă”, aproape de malul dobrogean, unde se puteau observa „case răzleţe”.

 
Pe 27 mai, Mihanovics a trecut prin faţa Hârşovei. Prin Hârşova trecuseră în secolele XVI - XVIII şi alţi călători străini: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), nobilul sol polonez F. Orlik (1722/LV), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX) şi căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV).
 
La 28 mai, înainte de a ajunge la Brăila, sublocotenentul a observat un canal „complet închis de o plasă de pescuit moruni”. Pescuitul morunilor, specie din familia sturionilor specifică Dunării, a mai fost menţionat şi de alţi călători străini în secolele XVI - XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/VIII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), baronul francez F. de Pavie (1585/XV), diplomatul german C. Hiltebrandt (1657/XXXV), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVIII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1651/XXXVIII.5.B) şi francezul J. Tavernier (1677/XLII), iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV) şi căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII).
 
Turtucaia, Reava, Mitrie, Silistra şi Ienikioi au făcut parte din regiunea sud-dobrogeană Cadrilater, care a aparţinut României de la al doilea război balcanic din 1913 până la tratatul bilateral din 1940, când a fost retrocedată Bulgariei.
 
La 29 mai, Mihanovici a sosit la Galaţi, de unde, în perioada 27 iunie - 10 iule, a navigat spre „Suhnia sau Sulina” pentru a explora acest braţ. La întoarcere, el a întocmit, până la 22 iulie, planul braţului Sulina al Dunării. Prin Sulina mai trecuseră şi căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII).
 

La 23 iulie, sublocotenentul austriac a plecat spre Constantinopol cu vasul „Piade”. Spre miezul nopţii, corabia a trecut de „oraşul Isaccea”. Isaccea mai fusese tranzitată în secolele XVI - XVIII şi de alţi călători străini: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Nicodim şi Silvestru (1722/LVI), solul otoman Șehdi Osman (1758/LXII), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII).
 
La ora 4.30 a zilei de 24 iulie, Mihanovici a trecut „prin faţa oraşului Tulcea”. Prin Tulcea mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVI - XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), baronul franco-maghiar F. de Tott (1769/LXVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV) şi căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII).
 
La ora 6, corabia a părăsit braţul Sulina şi a intrat pe Hidrelias Bogaz (bogaz = „canal” în lb. turcă) / braţul Sf. Gheorghe al Dunării. După o jumătate de oră, vasul a trecut pe lângă „satul Preslov”, pe unde trecuse şi căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV). În cazul lui Lauterer, istoricii de la „N. Iorga” au identificat localitatea ca fiind partea a actualului sat Malcoci din comuna Nufărul a judeţului Tulcea.
 
Apoi, la 9,45, expediţia a trecut prin faţa satului Beştepe, azi în comuna Mahmudia din judeţul Tulcea. Prin Beştepe trecuse şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1651/XXXVIII.5.A). La ora 14, corabia a părăsit braţul Sf. Gheorghe şi a intrat pe „alt braţ, numit Portiţa Bogaz, care este ultimul braţ al Dunării şi este lat de 30 de stânjeni (1 stânjen = 1.96 m - 2,23 m). Astăzi acest braţ a devenit canalul Dunavăţ.
 
După o oră, vasul a trecut pe lângă „satul căzăcesc Dunavăţul”, iar seara a ancorat pe acest braţ. În ziua de 25 iulie, Mihanovici a ajuns la capătul braţului Portiţa, care „se varsă într-un lac”. După cinci ore şi jumătate, vasul a ajuns în locul în care lacul se vărsa în Marea Neagră, unde a ancorat din cauza unui „vânt potrivnic”.
 
La 26 iulie, tot din cauza vântului au poposit în Constanţa, unde au fost nevoiţi să rămână până în seara zilei de 28 iulie. Prin Constanţa mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XIV - XVIII: anonimul grec din secolul XIV (Călători II), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul italian P. Giorgi (ante 1595/XVIII), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.F), francezul J. Tavernier (1677/XLII), diplomatul suedez de origine franceză protestantă A. de la Motraye (1714/LIII.2), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), diplomatul polonez K. Chrazanowski (1780/LXXVI) şi căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII).
 
Predecesorii lui Mihanovici care au tranzitat Dobrogea pe cale fluvialo-maritimă în secolele XIV-XVIII au fost: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII) şi căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII).
 
Predecesorii lui Mihanovici din Croaţia au fost doi cetăţeni ai Republicii Ragusa, azi, portul Dubrovnik: diplomatul Habsurgilor A. Radibrat (1603/XXI) şi iezuitul R. Boscovici (1762/LXIV).

Surse foto: 

2.bp.blogspot.com
www.profudegeogra.eu
www.vavivov.com
4.bp.blogspot.com
www.artnet.com
4.bp.blogspot.com
destepti.ro
upload.wikimedia.org
www.romaniapozitiva.ro
blog.noviodunum.ro 

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române, vol. X / partea I, Bucureşti, 2000.
www.magazinistoric.ro
www.anticariat-unu.ro
clasapalatina.files.wordpress.com
images9.okr.ro