Călători străini prin Dobrogea (LXXXIX) - general Mihail Kutuzov (Rusia) (galerie foto)

Mihail Kutuzov (1745, Petersburg - 1813) a absolvit şcoala de ingineri artilerişti, ca şi tatăl său, şi apoi a activat ca profesor în această instituţie de învăţământ militar. Ulterior, a devenit ofiţer operativ ca locotenent şi a participat la Războiul Ruso-Turc din 1768-1774. În acest conflict îşi pierde ochiul drept şi este înaintat locotenent-colonel, iar până în 1784 este promovat general-maior.
 
În timpul Războiului Ruso-Austro-Turc din 1787-1791, Kutuzov ia parte la cucerirea Oceakovului (azi, în Ucraina) şi a Ismailului (azi, în Ucraina). Cu această ocazie, el a condus acţiuni militare în Dobrogea otomană, parte a eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra.
 
Activitatea sa militară a fost reflectată şi în vasta sa corespondenţă, publicată în trei volume la Moscova în 1950-1952, cu titlul „Документы“. Institutul „N. Iorga“ a folosit această ediţie pentru traducerea românească din seria „Călători străini despre Ţările Române“.
 
La 6 iunie 1791, Kutuzov a înaintat generalului Nikolai Repnin (1776/LXXII) din 6 iunie 1791, din „lagărul de la Tulcea“. În scrisoare, el vorbeşte despre victoria obţinută la Babadag, la 4 iunie, împotriva unei armate turceşti conduse de serasker Ahmed, susţinut de hanul tătar Bahti-Girei şi „zaporojenii trădători“ (cazaci din Zaporoje, azi, în Ucraina). Dintre cei 15.000 de mii de turci şi 8.000 de tătari, au murit 1.500 de oameni, dintre care „mulţi ofiţeri superiori“. În tabăra turcească, ruşii au capturat opt tunuri şi „câteva“ steaguri, iar în oraş au distrus „magaziile lor... şi toată rezerva de pulbere“.
 
Prin Tulcea mai trecuseră şi alţi călători străini în secolele XVI - XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), stareţul rus Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), baronul franco-maghiar F. de Tott (1769/LXVIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV) şi contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII).
 
Babadagul fusese vizitat şi de alţi călători străini în secolele XIV-XVIII: marocanul Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez P. Avril (1689/XLIII), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), pastorul luteran suedez M. Eneman (1709/L), un anonim suedez (probabil C. Loos/ 1710/LII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1711/LIII.1; 1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), diplomatul suedez P. Jamjouglou (1746/LX), solul otoman Şehdi Osman (1758/LXII), medicul militar rus de origine germană J. Minderer (1771/LXX), diplomatul polonez J. Mikoscha (1780/LXXVI) şi contele francez A. de Langeron (1790-1791/LXXXVIII).
Alţi călători ruşi care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII: diacul T. Korobeinikov (1593/XVII), călugărul V. Gagara (1637/XXVII), stareţul A. Suhanov (1651/XXXI), ierodiaconul I. Travelski (1651/XXXII), stareţul Leontie (1701/XLV), ieromonahii Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), călugării Silvestru şi Nicodim (1722/LVI) şi ambasadorul cneaz N. Repnin (1776/LXXII).

Surse foto: 

en.wikipedia.org
2.bp.blogspot.com
www.romaniapozitiva.ro
brailachirei.files.wordpress.com 

Documentare

Institutul de istorie „Nicolae Iorga“, editor Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Țările Române, volumul X / partea II, Bucureşti, 2001.

www.magazinistoric.ro
www.anticariat-unu.ro
clasapalatina.files.wordpress.com
upload.wikimedia.org
ozon-st.cdn.ngenix.net