Călători străini prin Dobrogea - Maciej Stryjkowski (X) (galerie foto)

 
Cronicarul polonez Maciej Strijkowski (1547-1582?), cunoscut ca şi Osostowicz, după localitatea natală, a studiat la Cracovia, Leipzig şi Padova. Lucrările sale cu caracter istoric sunt scrise atât în proză, cât şi în versuri.
 
În perioada 1574-1575, el a făcut parte din suita nobilului Andrei Taranowski, trimis în solie la Poarta Otomană. La întoarcere, drumul său a trecut şi prin Dobrogea. Relatarea călătoriei a fost inclusă în cronica sa în limba polonă despre Polonia, Lituania şi Rusia, publicată în 1582 la Konigsberg (azi, Kaliningrad, Rusia). În România, a fost studiat de B.P. Hasdeu (1871), Ionescu Gion, Al. Sadi Ionescu şi N. Iorga.
 
Descriind Ţara Românească, pe care a străbătut-o pe drumul spre capitala otomană Constantinopol (din 1930, Istanbul), Stryjkowski o menţionează ca locul „unde Naso a fost exilat în asprul Tomis“. Aceste inadvertenţe temporale şi geografice, cum este cea referitoare la poetul roman Ovidius, erau obişnuite în cronicile medievale, lipsite de surse antice editate în mod profesionist. El precizează că itinerarul prin Ţara Românească spre Constantinopol era „un drum neobişnuit“, deoarece parcursul curent era cel prin Moldova, Dobrogea şi antica Tracie (estul Bulgariei de azi şi Turcia europeană).
 
Într-un scurt capitol dedicat tătarilor dobrogeni, cronicarul polon arată că ei s-au aşezat „în cîmpiile Dobrogei (...), ca oaspeţi ai turcilor“. Majoritatea vorbeau „limba slavă“, fiind alungaţi de lituanieni din Podolia (azi, în vestul Ucrainei). Tătarii din Dobrogea, pe care i-a găsit chiar şi la popasul din Silistra, erau sedentari. Aceştia au oferit din gospodăriile lor oaspeţilor polonezi struguri de vin şi „harbuzi dulci“. Stryjkowski descrie într-o notă pepenele verde ca „un fruct mare, dulce şi apos, ca un urcior“, specific Traciei şi Dobrogei şi exportat în Țara Românească.
 
Prezentând oraşele dunărene Nicopole, Rusciuc şi Giurgiu, polonezul afirmă că „Dunărea, în Bulgaria şi Tracia, este de zece ori mai lată decât Tibrul“, râul pe care este aşezată Roma. În cronicile medievale, era obişnuită includerea geografică a Dobrogei în fostul ţarat bulgar (1185-1393) şi antica Tracie, mai ales, că din punct de vedere administrativ otoman, făcea parte din paşalâcul Silistrei.

Surse foto

Culinar.bzi.ro
Historymaps.ro
Wikipedia.org
Cetin.ro

Calatoriifestinalente.wordpress.com

Documentare

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. II, Ed. Știnţifică, Bucureşti, 1970.