Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Călători străini prin Dobrogea (V) - Giovanni Maria Angiolello
Călători străini prin Dobrogea (V) - Giovanni Maria Angiolello
01 Jun, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2994
Marime text
2994
Marime text
.jpg)
.jpg)
Giovanni Maria Angiolello (1450-1525) s-a născut la Vicenza, în familia scriitorului Marco Angiolello. A fost luat prizonier în 1470 de otomani în bătălia cu venețienii de la Negroponte (Grecia). În 1474 a fost numit vistier de către sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul, calitate în care l-a însoțit în campania din 1476 împotriva lui Ștefan cel Mare.
Memoriile lui Angiolello s-au păstrat parțial într-o copie la Biblioteca Bertolină din Vicenza, fiind publicate în 1881. De asemenea, la Biblioteca Națională din Paris se află un manuscris italian despre istoria turcilor între anii 1429-1513, numele lui Angiolello fiind menționat în titlu. În România, el a fost studiat de I. Ursu (1909, 1914, 1925) și de N. Iorga (1928-1929).
Drumul armatei otomane spre Moldova a urmat țărmul dobrogean al Mării Negre, Angiolello subliniind că au avut parte de „mari încercări și lipsuri”. El arată că, de la Varna, timp de două zile de mers „nu se întâlnesc nici sate, nici locuințe”, iar din acel punct până la Dunăre, timp de opt zile de mers, „nu vezi urmă de om și locurile sunt sălbatice, fără urmă de apă de băut”, fiind nevoiți să bea apă din mare. Italianul precizează că în „această pustietate care se numește Abrosit” armata a fost ținta unor uriașe roiuri de lăcuste mari. Acestea atacau proviziile, mâncarea gătită și caii, obligându-i pe otomani să stea ziua în corturi și să înainteze noaptea.
Când au ajuns la „un braț al Dunării”, soldații au putut în sfârșit să bea apă potabilă, dar mulți au murit din cauză că au băut prea multă. Din fericire pentru otomani, lăcustele au trecut mai departe, zvonindu-se că au ajuns în Polonia și chiar în Germania. Apoi, expediția s-a oprit la „albia cea mare a Dunării mari”, pe care au traversat-o după ce au construit în trei zile un pod de luntre mari aduse de la Silistra..jpg)
Retragerea fără glorie din Moldova a Cuceritorului s-a făcut tot peste Dunăre în Dobrogea. Aici erau așteptați de corăbii și luntre cu făină și orz sosite de la Istanbul. Itinerarul a urmat de asemenea țărmul mării, Angiolello remarcând din nou că au trecut prin „locuri nelocuite”.
Surse foto
Cimec.roGeo-spatial.org
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini prin Țările Române, vol. I, Ed. Științifică, București, 1968.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
